Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

ROBOR și supraîndatorarea – Bancherii acuză autoritățile de presiunile inflaționiste

de Razvan Diaconu 1.10.2017

România are cel mai scăzut nivel al creditării din UE, dar multe firme au ajuns în situația de a nu se putea împrumuta, pentru că reglementările permit acționarilor lor să le supraîndatoreze, au remarcat bancherii reuniți sâmbătă într-o conferință, citați de Agerpres.

Pe de altă parte, la nivelul populației nu au ajuns avertismentele privind faptul că perioada dobânzilor la niveluri minime istoric este una tranzitorie și, acum, riscă supra-îndatorarea.

„Când dobânzile vor crește cu 1-2 puncte procentuale, gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri sub medie va crește cu 10 puncte procentuale, după indicatorul Debt Service To Income (DSTI)”, a spus Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, cu precizarea că vorbește în nume personal.

În prezent DSTI pentru persoanele cu venituri sub medie au o rată medie de îndatorare a acestei categorii este de 65% pentru creditele ipotecare și ar putea ajunge la 75%, a arătat bancherul citat de Profit.ro.

Oficialul BNR nu a dorit să răspundă la „declarațiile politice” ale premierului Mihai Tudose, care a acuzat în termeni licențioși că „probabil ”colegii” de la BNR au fost puțin plecați de acasă”, deși ar fi trebuit să intervină împotriva creșterii dobânzilor.

„Decoamdată vorbim de o creștere de la 1% la 1,5%. Inflația a crescut cu mult mai mult decât atât”, a spus totuși Eugen Rădulescu, care sugerează astfel că dobânzile nu pot să nu urmeze tendința inflației.

Jocul dobânzilor

Ratele dobânzilor medii interbancare (ROBOR) la 3 luni aproape că s-au dublat în acest an, până la 1,58% vineri, dar bancherii spun că este încă prea mare diferența negativă față de rata de politică monetară a BNR (1,75%).

Și, cum BNR nu poate scădea rata de politică monetară din cauza marilor presiuni inflaționiste, atunci băncile reduc lichiditatea pe piață și îi cresc prețul, explică bancherii.

Pe de altă parte, ecartul menționat există de circa trei ani, la diferite niveluri, și nimeni nu s-a plâns de lichiditate în piață.

Abia acum însă, băncile s-au decis însă să atace problema, constatând că se apropie vârful  unei crize de lichidități care se localizează, de fapt, la nivelul Guvernului, una dintre originile creșterii inflaționiste, prin măsuri contradictorii: creșterea salariilor și scăderea TVA, pe de o parte și creșterea accizelor, pe de altă parte.

Spolierea de profit a companiilor de stat a fost încă un semn că Guvernul are mare nevoie de o marfă, ai cărei negustori îi cresc prețul, așa cum se întâmplă pe piață de obicei.

Companii cu capital negativ

Mai mult de un sfert (26%) dintre companiile din România au o cifră de afaceri zero, 42% nu au niciun angajat, adică îndeplinesc toate cele trei criterii care le împiedică să ia credite.

Totuși, 100.000 de întreprinderi sau 16% din totalul companiilor din România au 65 de miliarde de lei datorii, ceea ce înseamnă că au „o constrângere bugetară extrem de slabă. (…)

Eugen Rădulescu

„Ar trebui ca autoritatea publică să fie cu mult mai activă. Unul din lucrurile la care mă gândesc este ca întreprinderile care nu au capitalul la nivel reglementat, să nu mai aibă dreptul de a lua împrumuturi de la acționari, ci aceștia să vină cu bani numai sub formă de aport de capital”, crede Eugen Rădulescu (FOTO), citat de Agerpres.

În primul trimestru al acestui an, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 51% în România, cel mai scăzut din UE, comparativ cu 102% din PIB în Bulgaria şi 261% în Uniunea Europeană, potrivit cifrelor oficiale.

De asemenea, România este pe ultimul loc în UE şi după ponderea creditului neguvernamental în PIB, 28%, faţă de 98% în UE.

Numărul companiilor active din economia românească s-a dublat în perioada 1994 – 2016, de la 300.000 până la peste 600.000, pe fondul creşterii companiilor care au capitaluri negative, a mai spus Eugen Rădulescu .

România are „o slăbiciune structurală majoră”, potrivit directorului din BNR, din moment ce, în 2016, aproximativ 44% dintre companiile din România (aproximativ 276.500), au capitalul propriu sub limita reglementată, au datorii de 355,7 miliarde lei, echivalentul a 43% din totalul datoriilor companiilor.

Steven van Gorningen

La rândul lui, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen (FOTO), a subliniat inconsistența politicilor de dezvoltare oficiale.

„Problema cu România este că trebuie să ne hotărâm odată ce vrem. Pe cine vrem să sprijinim? Cei care produc sau cei care nu produc? Ce facem cu cei care au datorii şi nu pot plăti?”, s-a întrebat Steven van Groningen.

Președintele Raiffeisen Bank a incriminat și el „procedurile de insolvenţă (care) în România durează foarte mult, este un proces foarte costisitor şi în multe cazuri nu se recuperează foarte mult la sfârşit”.

Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR (FOTO), a invocat nevoia de „o cultură antreprenorială sustenabilă” în România. „Datoria tuturor decidenţilor este să creeze un context în care antreprenorii români să poată să aibă succes şi nu să se zbată să supravieţuiască”, a spus Sergiu Manea, care crede că o lege a holdingului fiscal ar trebui adoptată cât mai repede.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.10.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent-dezvoltare industriala
    2.10.2017, 2:08 pm

    1.ANTREPRENORIATUL roman, intelighentia economica, bancherii, etc. n-au inteles de 27 de ani ca BNR sau P.S.Democrat nu pot realiza un “context in care antreprenorii romani sa aiba succes si sa nu se zbata sa supravietuiasca”!Este usor de inteles cum sint finantate si ce resurse au firmele romanesti care platesc la milioane de angajati salariul minim pe economie, iar discutia privind sustinerea lor – pleaca de la insasi structura economiei romanesti, in care zona industriala este aproape inexistenta.
    Numai reindustrializarea si axarea firmelor pe productia de completare a acestia, numai serviciile industriale – create dupa reconstructia industriala pot asigura necesara autofinantare in urma unui decolaj economic national sustinut.In rest, concluziile si sfaturile marilor administratori de firme date statului roman – lipsit de un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii cit si conferintele sau dezbaterile “bancherilor” – inseamna vorbe fara nici o finalitate practica!
    2.Lipsa de unitate antreprenoriala nationala, a unui “nucleu de cercetare economica” a acestuia care sa elaboreze insasi “contextul national in care (acestia) sa aiba succes”, nu poate fi suplinita de dezbateri, conferinte sau sfaturi.Este vizibil ca P.S.Democrat – ca partid de stinga considera de datoria antreprenoriatului si a dreptei politice sa asigure proiecte si dezvoltare economica – care sa sustina cresterea salariilor si drepturilor sociale!
    (PS.Unicul “proiect national de reindustrializare” a tarii, este disponibil la tel. 0721316019.Probabil ca el nu va interesa pe nimeni, ca si pina acum…)

Lăsați un comentariu


Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult