fbpx

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

ROBOR și supraîndatorarea – Bancherii acuză autoritățile de presiunile inflaționiste

de Razvan Diaconu 1.10.2017

România are cel mai scăzut nivel al creditării din UE, dar multe firme au ajuns în situația de a nu se putea împrumuta, pentru că reglementările permit acționarilor lor să le supraîndatoreze, au remarcat bancherii reuniți sâmbătă într-o conferință, citați de Agerpres.

Pe de altă parte, la nivelul populației nu au ajuns avertismentele privind faptul că perioada dobânzilor la niveluri minime istoric este una tranzitorie și, acum, riscă supra-îndatorarea.

„Când dobânzile vor crește cu 1-2 puncte procentuale, gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri sub medie va crește cu 10 puncte procentuale, după indicatorul Debt Service To Income (DSTI)”, a spus Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, cu precizarea că vorbește în nume personal.

În prezent DSTI pentru persoanele cu venituri sub medie au o rată medie de îndatorare a acestei categorii este de 65% pentru creditele ipotecare și ar putea ajunge la 75%, a arătat bancherul citat de Profit.ro.

Oficialul BNR nu a dorit să răspundă la „declarațiile politice” ale premierului Mihai Tudose, care a acuzat în termeni licențioși că „probabil ”colegii” de la BNR au fost puțin plecați de acasă”, deși ar fi trebuit să intervină împotriva creșterii dobânzilor.

„Decoamdată vorbim de o creștere de la 1% la 1,5%. Inflația a crescut cu mult mai mult decât atât”, a spus totuși Eugen Rădulescu, care sugerează astfel că dobânzile nu pot să nu urmeze tendința inflației.

Jocul dobânzilor

Ratele dobânzilor medii interbancare (ROBOR) la 3 luni aproape că s-au dublat în acest an, până la 1,58% vineri, dar bancherii spun că este încă prea mare diferența negativă față de rata de politică monetară a BNR (1,75%).

Și, cum BNR nu poate scădea rata de politică monetară din cauza marilor presiuni inflaționiste, atunci băncile reduc lichiditatea pe piață și îi cresc prețul, explică bancherii.

Pe de altă parte, ecartul menționat există de circa trei ani, la diferite niveluri, și nimeni nu s-a plâns de lichiditate în piață.

Abia acum însă, băncile s-au decis însă să atace problema, constatând că se apropie vârful  unei crize de lichidități care se localizează, de fapt, la nivelul Guvernului, una dintre originile creșterii inflaționiste, prin măsuri contradictorii: creșterea salariilor și scăderea TVA, pe de o parte și creșterea accizelor, pe de altă parte.

Spolierea de profit a companiilor de stat a fost încă un semn că Guvernul are mare nevoie de o marfă, ai cărei negustori îi cresc prețul, așa cum se întâmplă pe piață de obicei.

Companii cu capital negativ

Mai mult de un sfert (26%) dintre companiile din România au o cifră de afaceri zero, 42% nu au niciun angajat, adică îndeplinesc toate cele trei criterii care le împiedică să ia credite.

Totuși, 100.000 de întreprinderi sau 16% din totalul companiilor din România au 65 de miliarde de lei datorii, ceea ce înseamnă că au „o constrângere bugetară extrem de slabă. (…)

Eugen Rădulescu

„Ar trebui ca autoritatea publică să fie cu mult mai activă. Unul din lucrurile la care mă gândesc este ca întreprinderile care nu au capitalul la nivel reglementat, să nu mai aibă dreptul de a lua împrumuturi de la acționari, ci aceștia să vină cu bani numai sub formă de aport de capital”, crede Eugen Rădulescu (FOTO), citat de Agerpres.

În primul trimestru al acestui an, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 51% în România, cel mai scăzut din UE, comparativ cu 102% din PIB în Bulgaria şi 261% în Uniunea Europeană, potrivit cifrelor oficiale.

De asemenea, România este pe ultimul loc în UE şi după ponderea creditului neguvernamental în PIB, 28%, faţă de 98% în UE.

Numărul companiilor active din economia românească s-a dublat în perioada 1994 – 2016, de la 300.000 până la peste 600.000, pe fondul creşterii companiilor care au capitaluri negative, a mai spus Eugen Rădulescu .

România are „o slăbiciune structurală majoră”, potrivit directorului din BNR, din moment ce, în 2016, aproximativ 44% dintre companiile din România (aproximativ 276.500), au capitalul propriu sub limita reglementată, au datorii de 355,7 miliarde lei, echivalentul a 43% din totalul datoriilor companiilor.

Steven van Gorningen

La rândul lui, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen (FOTO), a subliniat inconsistența politicilor de dezvoltare oficiale.

„Problema cu România este că trebuie să ne hotărâm odată ce vrem. Pe cine vrem să sprijinim? Cei care produc sau cei care nu produc? Ce facem cu cei care au datorii şi nu pot plăti?”, s-a întrebat Steven van Groningen.

Președintele Raiffeisen Bank a incriminat și el „procedurile de insolvenţă (care) în România durează foarte mult, este un proces foarte costisitor şi în multe cazuri nu se recuperează foarte mult la sfârşit”.

Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR (FOTO), a invocat nevoia de „o cultură antreprenorială sustenabilă” în România. „Datoria tuturor decidenţilor este să creeze un context în care antreprenorii români să poată să aibă succes şi nu să se zbată să supravieţuiască”, a spus Sergiu Manea, care crede că o lege a holdingului fiscal ar trebui adoptată cât mai repede.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.10.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent-dezvoltare industriala
    2.10.2017, 2:08 pm

    1.ANTREPRENORIATUL roman, intelighentia economica, bancherii, etc. n-au inteles de 27 de ani ca BNR sau P.S.Democrat nu pot realiza un “context in care antreprenorii romani sa aiba succes si sa nu se zbata sa supravietuiasca”!Este usor de inteles cum sint finantate si ce resurse au firmele romanesti care platesc la milioane de angajati salariul minim pe economie, iar discutia privind sustinerea lor – pleaca de la insasi structura economiei romanesti, in care zona industriala este aproape inexistenta.
    Numai reindustrializarea si axarea firmelor pe productia de completare a acestia, numai serviciile industriale – create dupa reconstructia industriala pot asigura necesara autofinantare in urma unui decolaj economic national sustinut.In rest, concluziile si sfaturile marilor administratori de firme date statului roman – lipsit de un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii cit si conferintele sau dezbaterile “bancherilor” – inseamna vorbe fara nici o finalitate practica!
    2.Lipsa de unitate antreprenoriala nationala, a unui “nucleu de cercetare economica” a acestuia care sa elaboreze insasi “contextul national in care (acestia) sa aiba succes”, nu poate fi suplinita de dezbateri, conferinte sau sfaturi.Este vizibil ca P.S.Democrat – ca partid de stinga considera de datoria antreprenoriatului si a dreptei politice sa asigure proiecte si dezvoltare economica – care sa sustina cresterea salariilor si drepturilor sociale!
    (PS.Unicul “proiect national de reindustrializare” a tarii, este disponibil la tel. 0721316019.Probabil ca el nu va interesa pe nimeni, ca si pina acum…)

Lăsați un comentariu


Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Ministrul Ghinea: Fără bani europeni pentru centrele de vaccinare care i-au separat pe „esențiali” de restul populației

Vladimir Ionescu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat miercuri că niciun centru de vaccinare care a creat separație între  „esențiali” și restul cetățenilor nu… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, la Forumul Davos: Prelungirea tratatului New START, ”un pas în direcția bună”

Vladimir Ionescu

Preşedintele rus a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, însă a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății acuză că 30% din centrele de vaccinare sunt cu circuit închis pentru instituțiile de forță și anunță sancțiuni pentru cei care sar peste rând

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat miercuri că a discutat cu premierul Florin Cîțu despre eventuala introducere a unor sancțiuni împotriva celor care sar rândul… Mai mult

Europa

Angela Merkel la Forumul Davos: Europa nu trebuie să aleagă un aliat între SUA și China

Adrian N Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel respinge propunerile ca Europa să aleagă între Statele Unite și China, arătându-se astfel mai degrabă în acord cu ideile despre multilateralism… Mai mult

Stiri

Primarul Mihai Chirica, trimis în judecată pentru un abuz în serviciu ce ar fi fost săvârșit în 2013

Vladimir Ionescu

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Faptele… Mai mult

Stiri

Românii au încheiat anul 2020 cu peste 88,16 mld. lei în buzunare și cu peste 249 mld. lei în conturile curente – raport BNR

Adrian N Ionescu

Masa monetară M1 (în sens restrâns) a crescut cu 21,9% în 2020, până la mai mult de 337,5 miliarde de lei în decembrie, din care… Mai mult