Ministerul Educației a publicat, marți, rezultatele la examenul de Bacalaureat. Rata de promovare a este de 66,7%, apropiată de cea din 2015, când a fost de 66,41% înainte de contestații și de 67,9% după soluționarea acestora. Rezultatele au fost afișate AICI.
În termeni absoluți, din cei 137.338 de absolvenți înscriși la Bacalaureat, 86.262 au obținut medii peste 6, iar 51.076 de elevi, au avut medii sub 6.
Contestațiile se depun tot marți, între orele 16.00 și 20.00, ele urmând să fie analizate în perioada 13-15 iulie.
Pe 16 iulie vor fi afișate rezultatele finale.
Nota 10 a fost obținută de 56 de absolvenți, din care 7 sunt din București, 5 din Maramureș, și câte 4 din județele Constanța, Vâlcea și Suceava.
Printre aceștia se numără și un adolescent de la Liceul Tehnologic din Dorna Cândrenilor, județul Suceava, o comună cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Este singurul tânăr care a studiat la un liceu din rural și a reușit să obțină nota 10 la toate cele trei probe.
Cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în judeţele Ilfov (o rată de promovare de numai 34,15%) și Giurgiu (40,06%).
Cele mai ridicate procente de promovare au fost obținute în județele Cluj (83,32%), Bacău (79,91%), Brașov (78,21%), Sibiu (77,69%) și Galați (77,65%).
Rata de promovare în Capitală este de 68,5%.
În Timiș, județ unde se află unul dintre cele mai puternice centre universitare din țară, promovabilitatea a de 63,25%, sub media națională. de asemenea, nu s-a înregistrat niciun candidat cu 10 la toate probele.
În schimb, în patru licee, din care două situate chiar în municipiul Timișoara, niciun elev nu a reușit să ia Bacalaureatul.
Rezultatele erau previzibile, după ce la simularea examenului de bacalaureat doar 38,39% din elevii de clasa a XII-a au obținut medii de cel puțin 6, medie ce permite promovarea examenului.
Ministrul, nemulțumit de rezultate și de învățământul preuniversitar
„Nu ne poate mulțumi sub nicio formă acest procent. El reflectă o tendință care s-a stabilizat deja în ultimii ani (…) Cauzele țin de felul în care funcționează în momentul de față școala generală, liceul în România, sunt cauze structurale, dar sunt și cauze care țin de modul în care sunt abordate aceste discipline pe care elevii trebuie să le treacă în examenul de Bacalaureat”, a declarat marți noul ministru al Educației, Mircea Dumitru, citat de Digi24.
Rata de promovare a Bacalaureatului a căzut brusc în 2011, primul an în care s-au introdus camerele de supraveghere la examen, de la 81,47% în 2009, la 45,72% în 2011.
În 2010, când subiectele au fost mai dificile, ponderea celor care au trecut acest examen coborâse deja sub 70%, cea mai scăzută rată de promovarede după Revoluție.
La sesiunea iunie-iulie 2016 a examenului de Bacalaureat s-au înscris 137.344 de tineri. Dintre aceștia:
- 114.993 de candidaţi (71,23%) provin din promoţia curentă
- 22.351 de candidaţi (28,77%) provin din seriile anterioare
În anul şcolar 2015-2016 există înregistraţi 161.448 de elevi în anii terminali de liceu (clasele a XII-a/zi şi a XIII-a).
Cum a evoluat procentul candidaților care susţin examenul de Bacalaureat în acelaşi an în care îşi finalizează studiile:
- 2016 – 71,23%
- 2015 – 76,9%
- 2014 – 71%
- 2013 – 64,35%
- 2012 – 59,04%
- 2011 – 57,59%.
Președintele a promulgat legea care va recunoaște 70.000 de diplome de facultate de la Spiru Haret
Probleme nu sunt doar în învățământul preuniversitar, ci și în cel superior, acolo unde ajung mulți dintre absolvenții cu medii mici de la Bacalaureat.
Anul acesta, pe piața absolvenților de facultate va exista un surplus de aproximativ 70.000 de deținători de licențe de la Spiru Haret, după ce luni seara, președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi decretul prin care diplomele obţinute de absolvenţii de studii neautorizate până în 2011 vor fi recunoscute de către Ministerul Educaţiei.
Astfel se pune capăt unui scandal care durează din 2009.
În iunie 2008, Ministerul Educaţiei a refuzat să includă în legea universităţilor acreditate toate specializările de la Spiru Haret, iar un an mai târziu, universitatea nu a fost cuprinsă în Hotărârea cu instituţiile care au aveau dreptul să organizeze examen de admitere pentru licenţă.
Tot în vara lui 2009, Ministerul Educaţiei a refuzat semnarea a 56.000 de licenţă de la secţiile de ID ale unor universităţi private neacreditate, cele mai multe de la Spiru Haret.
Anul trecut, fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu a elaborat un proiect de prin care reglementa emiterea acestor documente, explicând că ministerul a pierdut peste 2 milioane de lei în procesele intentate de foștii studenți Spiru Haret.
Urmărește-ne pe Google News
