Iarna grea a adus profituri mai mari unora dintre companiile energetice controlate de stat, iar altora – mai mai mici, sau chiar pierderi, în funcţie şi de modul în care depind de reglementările statului, aşa cum este cazul companiilor energetice.
Şi companiile din alte domenii au suferit scăderi ale profitului ca urmare a reglementărilor, aşa cum s-a întâmplat cu Antibiotice Iaşi.
Altele preferă să spună doar că au înregistrat profit, atunci când au, speculând faptul că nu sunt obligate, aşa cum sunt companiile listate la Bursă, să raporteze la timp rezultatele pe primul trimestru.
Producătorii de energie au înregistrat rezultate mai bune decât distribuitorii, iar în cazul operării monopolurilor transportului pe magistralele naţionale, domeniul gazelor naturale a fost mai profitabil decât cel al energiei electrice.
Romgaz (simbol bursier SNG) şi Transgaz (TGN) au avut profituri în creştere în primul trimestru din 2017 (T1 / 2017) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (T1 / 2016), în vreme ce Transelectrica (TEL) a înregistrat un profit mai mic, iar Electrica (EL) a înregistrat pierderi.
Profitul net al Romgaz (SNG), de aproape 566 de milioane de lei, a fost cu 15,7% mai mare în T1 / 2017 față de T1 / 2016.
Secretul profitului Romgaz (SNG) a fost producţia de energie electrică, care a fost aproape dublă (+92%) în T1 / 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016 (611,4 GWh, faţă de 318,7 GWh). Şi serviciile de acces la depozitele de gaze naturale au avut un volum mai mare. Altfel, extracţia de gaz metan a scăzut cu 3%, până la 1.333 milioane mc.
Transgaz (TGN) a obţinut un profit cu aproape 86% mai mare în T1 / 2017, până la mai mult de 320 de milioane de lei, în ciuda plafoanelor stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).
Veniturile TGN din activitatea de exploatare (înainte de activitatea de echilibrare) au crescut cu 37% până la mai mult de 638,6 milioane de lei, datorită capacității rezervate mai mare cu 2.534.904 MWh, dar mai ales facturării depășirilor de capacitate rezervată, aferente trimestrului I 2017.
Producătorii de electricitate au câștigat mai mult ca în T1 / 2016, profitând de cereera mai mare din primele două luni ale anului.
Profitul Hidroelectrica de 482 de milioane de lei din T1 / 2017 este nu departe de cel înregistrat pe primele cinci luni din 2016. Profitul Nuclearelectrica (SNN) a fost cu 25,6% mai mare, până la 84 milioane de lei. Vânzările pe piaţa concurenţială (contracte bilaterale şi pe segmentele de piaţă PZU şi PI) au constituit 89% din valoarea totală.
Pe de altă parte, Electrica (EL) a înregistrat pierderi de peste 51 de milioane de lei în T1 / 2017, după profituri de 142 milioane de lei în T1 / 2016, iar profitul Transelectrica (TEL) a scăzut cu peste 28% față de T1 / 2016, până la puțin peste 71 de milioane de lei.
Relementări perdante
Electrica (EL) şi Transelectrica (TEL) localizează la ANRE cauzele cele mai importante ale pierderilor, respectiv ale profitului în scădere.
Electrica (EL) acuză absența unor mecanisme oficiale „adecvate de reglare a pieței”, în situații turbulente ca aceea de la începutul anului. Atunci, jucătorii pe piaţa energiei aflați în dificultate din cauza creșterii explozive a prețurilor, și-au denunțat contractele. Electrica, în calitate de furnizor de ultimă instanță a trebuit să-și asume costuri mai mari, din această cauză.
„Aceste dezechilibre au influenţat, cum era de aşteptat, costurile cu achiziţia de energie şi, implicit, rezultatele financiare înregistrate în primele trei luni din 2017”, a declarat Cătălin Stancu, directorul general Electrica, în comunicatul care a însoţit rezultatele pe T1 / 2017.
Într-adevăr, ANRE a modificat, joi, reglementările şi a impus noi reguli mai aspre de participare la piaţă, impunând garanţii financiare pentru a descuraja rezilierea contractelor, fenomen care a adus pierderi Elctrica.
Totodată, „cheltuielile cu salariile și beneficiile angajaților au scăzut cu 11,5 milioane lei (7%), la 149 milioane lei, ca urmare a măsurilor de optimizare a activităților Grupului”, spune Electrica.
La rândul său, Transelectrica (TEL) spune că, deşi cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor a crescut cu 4% (peste 579 GWh) în T1 / 2017 faţă de T1 /02016, „veniturile din serviciul de transport au înregistrat o scădere cu 20,8 milioane de lei, determinată de diminuarea tarifelor medii aprobate de ANRE”.
ANRE a aplicat, conform metodologiei în vigoare, corecţii ex post negative „pentru compensarea diferențelor între valorile prognozate utilizate la calculul tarifului în anii precedenţi”, care au contribuit la scăderea tarifului cu 7,2%.
Pe de altă parte, Transelectrica (TEL) a pierdut bani (peste şapte milioane de lei) şi din cauza diferenţelor de curs valutar ale leului faţă de monedele în care trebuie să plătească credite – euro, dolar dar şi yen.
Managementul Transelectrica se teme încă de un refuz mai vechi al Curţii de Conturi de a recunoaşte operaţiunile de acoperire a riscului (hedging).
Curtea de Conturi nu reuşeşte de mai bine de o lună să răspundă la întrebarea simplă pusă de Cursdeguvernare.ro: „Care este tratamentul recomandat / agreat de Curtea de Conturi pentru operațiunile de hedging și administrarea a riscului financiar, în general, la companiile cu capital majoritar de stat”.
Şi Transgaz (TGN) trebuie să se supună reglementărilor ANRE, care îi plafonează profitul din veniturile din activitatea de transport la 7,72% din valoarea capitalului investit în această activitate, respectiv la 9,12% pentru investițiile puse în funcțiune după 1 iulie 2012.
Lecția privată
Singurele companii industriale la care statul mai are acţiuni listate sunt OMV Petrom (SNP, 20,6%) şi Antibiotice Iaşi (ATB, 53%).
Cel mai important producător din România, Antibiotice Iaşi (ATB) şi+a văzut profitul diminuat cu aproape 26%, până la 5,3 milioane de lei, deşi veniturile au fost uşor mai mari (+0,6% până la 55,4 milioane de lei).
Scăderea profitabilităţii ATB este pricinuită de creşterea taxei claw back, care este mai mare cu 1,8 milioane de lei faţă decât bugetase compania şi cu 2,1 milioane peste nicelul din 2016.
Antibiotice reuşeşte de câţiva ani bună să se menţină pe pretenţioasa piaţă nord americană, care a doua cea mai mare piaţă externă a produselor sale, cu 21% din totalul exporturilor de 7,1 milioane de dolari în T1/ 2017.
Scumpirea petrolului, reducerea costurilor dar și a investițiilor, ca și eliminarea „taxei pe stâlp” au dublat profitul net al OMV Petrom (SNP) în primul trimestru față de de T1 / 2016. SNP a obținut un profit net de 619 milioane de lei (atribuibil acționarilor), cu 113% mai mare în primul trimestru din 2017 decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.
Raportul SNP pe primul trimestru din 2017 pune creşterea cu 27% a vânzărilor din T1 / 2017 faţă de T1/2016, pe seama preţurilor „semnificativ mai ridicate la ţiţei” şi a volumelor „mai mari ale vânzarilor de gaze naturale şi electricitate, care au contrabalansat reducerea uşoară a cantităţilor de produse petroliere vândute şi scăderea preţurilor la gaze naturale”.
Vânzările din pe segmentul downstream au reprezentat 69% din totalul vânzarilor consolidate de 4,653 miliarde de lei (excluzând accizele ), în timp ce vânzarile din Downstream Gas au reprezentat 28%.
Investiţiile SNP s-au redus cu 54%, pînă la 353 milioane de lei, „influenţate în principal de reducerea investiţiilor în perimetrul Neptun Deep şi de finalizarea unor proiecte de redezvoltare a zăcămintelor în 2016”, potrivit raportului trimis la Bursa de Valori Bucuerşti (BVB).
Petrom, ca şi companiile controlate de stat listate la Bursă dau, ca de obicei, o lecţie de transparenţă prin abundenţa de date din rapoarte trimestriale.
Rigorile de transparenţă ale Bursei sunt de fapt rigori de respect nu numai faţă de acţionari, dar pentru toţi cei interesaţi, clienţi şi consumatori, căci accesul la rapoarte este neîngrădit, spre deosebire de respectul cu care statul este dator cetăţenilor săi, prin informarea privind performanţele companiilor pe care le deţine în numele acestora.
Pe de altă parte, transparența companiilor de stat nelistate la Bursă este departe de standardele de guvernanță corporatistă pe care România s-a angajat să le respecte. Cele mai multe dintre companiile de stat se prevalează de absența constrângerilor de a raporta public rezultatele trimestriale.
De pildă, răspunsul CN Poșta Română la solicitarea cursdeguvernare.ro a fost că, „pentru primul trimestru al anului 2017, situația financiară se menține bună, compania înregistrând profit pe primele trei luni”. Iar acesta a fost unul dintre cele mai relevante raspunsuri.
De la Poșta Română este de așteptat să confirme rezultatul bun din 2016, în care a înregistrat un profit brut de 12,3 milioane de lei. Totuşi, bugetul aprobat de guvern prevede un profit de doar cinci milioane de lei pe 2017.
Urmărește-ne pe Google News
