Restituirea integrală în bani, estimată la 16 miliarde de euro. Aproape 3 miliarde ar costa casele naţionalizate

Plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.

„Pe lângă partea de acceptanţă la CEDO, avem o problemă financiară. Titlurile distribuite de ANRP impactează pe deficitul bugetar ESA, iar plăţile în bani impactează imediat pe deficitul în cash. Am găsit soluţia cu 15% din valoarea imobilelor pentru că statul nu-şi permite mai mult de atât”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.

Oficialul MFP a arătat că fără aplicarea unei astfel de soluţii CEDO va trece la acceptarea imediată a solicitărilor depuse de cetăţenii români, iar autorităţile estimează toate aceste procese ar putea fi soluţionate în termen de 5 ani, ceea ce va avea un impact foarte puternic asupra deficitului bugetar, cel puţin pe ESA.

Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foştilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opţiune ar fi dus la creşterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil.

„De trei ani încercăm să ne ajustăm şi s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere petru anul viitor să fim şi mai ambiţioşi, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creştere a datoriei publice vine în contradicţie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.

În ceea ce priveşte eliminarea restituirii în natură, Drăgoi a arătat că prin menţinerea acestei forme de despăgubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce pentru despăgubirile în bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.

Ministrul Finanţelor a precizat că estimările pentru despăgubirile cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, pentru prorpietăţile confiscate de la culte şi minorităţi însumează 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei revin cultului romano-catolic, care a depus cereri de despăgubire pentru 88.000 de imobile.

Drăgoi susţine că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 şi Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei.

Despăgubirea integrală în bani a foştilor proprietari ale căror case au fost naţionalizate de comunişti ar costa statul peste 12 miliarde lei (2,9 miliarde euro).

În cazul plăţii exclusiv în echivalent, statul ar urma să plătească foştilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piaţă, la 20 de ani după apariţia Legii 18 privind fondul funciar.

De asemenea, pentru despăgubirea foştilor proprietari care au deţinut acţiuni la societăţi naţionalizate de comunişti, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei.

„Ajustarea fiscală, deficitul structural şi până la urmă sustenabilitatea acestor plăţi, acestea au fost raţiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.

Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibiliatate restituirii în natură.

De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

Cum am ajuns aici

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a arătat că în aproximativ 2.500 de cauze repetitive România a fost condamantă de CEDO la plata despăgubirilor către proprietarii deposedați abuziv de imobilele lor.

”Guvernul şi Parlamentul trebuie să ţină cont simultan de interesele despăgubiţilor, de presiunea indirectă a CEDO şi nu în ultimul rînd de limitele bugetare indicate de Ministerul Finanţelor Publice, adică de interesele întregii societăţi”, a explicat Predoiu, într-un interviu acordat Mediafax.

El a arătat că România a fost condamnată sistematic de CEDO din motive ce țin de ”modificarea repetată, inconsecventă a legislaţiei privind măsurile reparatorii pentru imobilele preluate de stat în mod abuziv este principala cauză”.

Reproșurile aduse de CEDO României, potrivit lui Predoiu:

• ”Concret, prin aceste legi (care țin derestituirea imobilelor naționalizate sau de despăgubiri) s-au stabilit în mod succesiv criteriile preluării de către stat a bunului “cu titlu” şi “fără titlu”
• S-a extins categoria de bunuri susceptibile a fi restituite; s-a mărit succesiv suprafaţa de teren retrocedată foştilor proprietari
• S-au instituit, succesiv, principiile plafonării despăgubirilor acordate, al restituirii integrale în natură, al neplafonării despăgubirilor, vânzarea imobilelor naţionalizate către chiriaşi, fără a se ţine seama că la primării existau notificări depuse de foştii proprietari, neimplementarea sistemului de despăgubiri prevăzut de Legea nr.10/2001 şi, ulterior, de Legea nr.247/2005
• operaţionalizarea relativ târzie a Fondului Proprietatea.
• În timp, s-au adăugat epuizarea resurselor bugetare necesare acoperirii despăgubirilor”.