Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Restituirea integrală în bani, estimată la 16 miliarde de euro. Aproape 3 miliarde ar costa casele naţionalizate

de Vladimir Ionescu 12.4.2012

Plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.

“Pe lângă partea de acceptanţă la CEDO, avem o problemă financiară. Titlurile distribuite de ANRP impactează pe deficitul bugetar ESA, iar plăţile în bani impactează imediat pe deficitul în cash. Am găsit soluţia cu 15% din valoarea imobilelor pentru că statul nu-şi permite mai mult de atât”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.

Oficialul MFP a arătat că fără aplicarea unei astfel de soluţii CEDO va trece la acceptarea imediată a solicitărilor depuse de cetăţenii români, iar autorităţile estimează toate aceste procese ar putea fi soluţionate în termen de 5 ani, ceea ce va avea un impact foarte puternic asupra deficitului bugetar, cel puţin pe ESA.

Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foştilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opţiune ar fi dus la creşterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil.

“De trei ani încercăm să ne ajustăm şi s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere petru anul viitor să fim şi mai ambiţioşi, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creştere a datoriei publice vine în contradicţie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.

În ceea ce priveşte eliminarea restituirii în natură, Drăgoi a arătat că prin menţinerea acestei forme de despăgubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce pentru despăgubirile în bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.

Ministrul Finanţelor a precizat că estimările pentru despăgubirile cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, pentru prorpietăţile confiscate de la culte şi minorităţi însumează 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei revin cultului romano-catolic, care a depus cereri de despăgubire pentru 88.000 de imobile.

Drăgoi susţine că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 şi Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei.

Despăgubirea integrală în bani a foştilor proprietari ale căror case au fost naţionalizate de comunişti ar costa statul peste 12 miliarde lei (2,9 miliarde euro).

În cazul plăţii exclusiv în echivalent, statul ar urma să plătească foştilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piaţă, la 20 de ani după apariţia Legii 18 privind fondul funciar.

De asemenea, pentru despăgubirea foştilor proprietari care au deţinut acţiuni la societăţi naţionalizate de comunişti, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei.

“Ajustarea fiscală, deficitul structural şi până la urmă sustenabilitatea acestor plăţi, acestea au fost raţiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.

Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibiliatate restituirii în natură.

De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

Cum am ajuns aici

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a arătat că în aproximativ 2.500 de cauze repetitive România a fost condamantă de CEDO la plata despăgubirilor către proprietarii deposedați abuziv de imobilele lor.

”Guvernul şi Parlamentul trebuie să ţină cont simultan de interesele despăgubiţilor, de presiunea indirectă a CEDO şi nu în ultimul rînd de limitele bugetare indicate de Ministerul Finanţelor Publice, adică de interesele întregii societăţi”, a explicat Predoiu, într-un interviu acordat Mediafax.

El a arătat că România a fost condamnată sistematic de CEDO din motive ce țin de ”modificarea repetată, inconsecventă a legislaţiei privind măsurile reparatorii pentru imobilele preluate de stat în mod abuziv este principala cauză”.

Reproșurile aduse de CEDO României, potrivit lui Predoiu:

  • ”Concret, prin aceste legi (care țin derestituirea imobilelor naționalizate sau de despăgubiri) s-au stabilit în mod succesiv criteriile preluării de către stat a bunului “cu titlu” şi “fără titlu”
  • S-a extins categoria de bunuri susceptibile a fi restituite; s-a mărit succesiv suprafaţa de teren retrocedată foştilor proprietari
  • S-au instituit, succesiv, principiile plafonării despăgubirilor acordate, al restituirii integrale în natură, al neplafonării despăgubirilor, vânzarea imobilelor naţionalizate către chiriaşi, fără a se ţine seama că la primării existau notificări depuse de foştii proprietari, neimplementarea sistemului de despăgubiri prevăzut de Legea nr.10/2001 şi, ulterior, de Legea nr.247/2005
  • operaţionalizarea relativ târzie a Fondului Proprietatea.
  • În timp, s-au adăugat epuizarea resurselor bugetare necesare acoperirii despăgubirilor”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.4.2012

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    13.4.2012, 10:10 am

    – 88.000 imobile a cultului romano catolic ? O medie de peste 2.000 de cladiri pe fiecare judet , inclus Bucurestiul . Cam dubioasa cifra .
    Oricum in Romania statul nu are niciodata banii pentru a despagubii persoanele . In schimb e foarte abil in a calcula dobinzi , amenzi la fiecare intirziere de plata a taxelor si impozitelor de catre cetateni . Adica exact cum era statul comunist . Se vede ca urmasii cu aceiasi mentalitate a acestui sistem sint inca bine infipti pe fotolii .
    PS . Da a da pensi extrem de mari unor direct vinovati , tip Iliescu (si nu e singur dar e cel mai cunoscut ) nu e nici o problema . Reusesc, chiar se grabesc sa faca imprumuturi noi in fiecare an pentru plata pensilor marete , nu tovarasi ?

  2. gogu
    15.4.2012, 5:12 pm

    Gata cu jaful ! Gata ! Toti rechinii sa plece sau sa se predea singuri ca sa nu-i haituim noi cu potere ”spontane” ! Mai mult ! Toti criminalii care au permis si facilitat jaful pina acum, de asemenea la pirnaie. Sa munceasca si sa-i ”despagubeasca” pe rechini cu singele lor.

Lăsați un comentariu


Stiri

Michael Bloomberg, peste 464 milioane dolari din avere cheltuiți pentru nominalizarea la alegerile din SUA

Iulian Soare

Miliardarul Michael Bloomberg (foto) a cheltuit, până la finalul lunii ianuarie 2020, aproape 464 milioane dolari în tentativa de a-și asigura nominalizarea Democraților la următoarele… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța alegerilor anticipate

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate. Stabilirea sistemului electoral nu intră în atribuțiile Guvernului, ci este “un drept… Mai mult

Stiri

Procedurile pentru cinci programe de finanțare a afacerilor în 2020, în dezbatere publică

AVOCATNET

Procedurile pentru cinci programe de finanțare au fost lansate miercuri în dezbatere publică de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Printre altele, este… Mai mult

Stiri

Black Sea Oil&Gas a primit autorizație să cerceteze cum va amplasa conducta perimetrului din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Ministerul Economiei a anunțat că ministrul Virgil Popescu a emis vineri autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte… Mai mult

Stiri

Cursul a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro

Vladimir Ionescu

Cursul leu/euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 4,8 lei/euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Referința publicată… Mai mult

Stiri

OUG privind achizițiile publice în pericol: CSM invocă referendumul din 2019 și cere Avocatului Poporului să atace ordonanța

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut joi Avocatului Poporului să atace la CCR câteva prevederi din Ordonanța de urgență 23/2020 ce modifică legislația achizițiilor publice.… Mai mult

Europa

Portugalia – Prim vot pentru legalizarea eutanasiei și sinuciderii asistate

Iulian Soare

Parlamentul Portugaliei a adoptat joi, în primă lectură, proiecte de lege separate privind eutanasia și sinuciderea asistată. Potrivit procedurilor legislative portugheze, proiectele mai trebuie supuse… Mai mult