fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Restituirea integrală în bani, estimată la 16 miliarde de euro. Aproape 3 miliarde ar costa casele naţionalizate

de Vladimir Ionescu 12.4.2012

Plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.

“Pe lângă partea de acceptanţă la CEDO, avem o problemă financiară. Titlurile distribuite de ANRP impactează pe deficitul bugetar ESA, iar plăţile în bani impactează imediat pe deficitul în cash. Am găsit soluţia cu 15% din valoarea imobilelor pentru că statul nu-şi permite mai mult de atât”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.

Oficialul MFP a arătat că fără aplicarea unei astfel de soluţii CEDO va trece la acceptarea imediată a solicitărilor depuse de cetăţenii români, iar autorităţile estimează toate aceste procese ar putea fi soluţionate în termen de 5 ani, ceea ce va avea un impact foarte puternic asupra deficitului bugetar, cel puţin pe ESA.

Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foştilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opţiune ar fi dus la creşterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil.

“De trei ani încercăm să ne ajustăm şi s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere petru anul viitor să fim şi mai ambiţioşi, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creştere a datoriei publice vine în contradicţie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.

În ceea ce priveşte eliminarea restituirii în natură, Drăgoi a arătat că prin menţinerea acestei forme de despăgubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce pentru despăgubirile în bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.

Ministrul Finanţelor a precizat că estimările pentru despăgubirile cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, pentru prorpietăţile confiscate de la culte şi minorităţi însumează 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei revin cultului romano-catolic, care a depus cereri de despăgubire pentru 88.000 de imobile.

Drăgoi susţine că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 şi Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei.

Despăgubirea integrală în bani a foştilor proprietari ale căror case au fost naţionalizate de comunişti ar costa statul peste 12 miliarde lei (2,9 miliarde euro).

În cazul plăţii exclusiv în echivalent, statul ar urma să plătească foştilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piaţă, la 20 de ani după apariţia Legii 18 privind fondul funciar.

De asemenea, pentru despăgubirea foştilor proprietari care au deţinut acţiuni la societăţi naţionalizate de comunişti, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei.

“Ajustarea fiscală, deficitul structural şi până la urmă sustenabilitatea acestor plăţi, acestea au fost raţiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.

Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibiliatate restituirii în natură.

De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

Cum am ajuns aici

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a arătat că în aproximativ 2.500 de cauze repetitive România a fost condamantă de CEDO la plata despăgubirilor către proprietarii deposedați abuziv de imobilele lor.

”Guvernul şi Parlamentul trebuie să ţină cont simultan de interesele despăgubiţilor, de presiunea indirectă a CEDO şi nu în ultimul rînd de limitele bugetare indicate de Ministerul Finanţelor Publice, adică de interesele întregii societăţi”, a explicat Predoiu, într-un interviu acordat Mediafax.

El a arătat că România a fost condamnată sistematic de CEDO din motive ce țin de ”modificarea repetată, inconsecventă a legislaţiei privind măsurile reparatorii pentru imobilele preluate de stat în mod abuziv este principala cauză”.

Reproșurile aduse de CEDO României, potrivit lui Predoiu:

  • ”Concret, prin aceste legi (care țin derestituirea imobilelor naționalizate sau de despăgubiri) s-au stabilit în mod succesiv criteriile preluării de către stat a bunului “cu titlu” şi “fără titlu”
  • S-a extins categoria de bunuri susceptibile a fi restituite; s-a mărit succesiv suprafaţa de teren retrocedată foştilor proprietari
  • S-au instituit, succesiv, principiile plafonării despăgubirilor acordate, al restituirii integrale în natură, al neplafonării despăgubirilor, vânzarea imobilelor naţionalizate către chiriaşi, fără a se ţine seama că la primării existau notificări depuse de foştii proprietari, neimplementarea sistemului de despăgubiri prevăzut de Legea nr.10/2001 şi, ulterior, de Legea nr.247/2005
  • operaţionalizarea relativ târzie a Fondului Proprietatea.
  • În timp, s-au adăugat epuizarea resurselor bugetare necesare acoperirii despăgubirilor”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.4.2012

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    13.4.2012, 10:10 am

    – 88.000 imobile a cultului romano catolic ? O medie de peste 2.000 de cladiri pe fiecare judet , inclus Bucurestiul . Cam dubioasa cifra .
    Oricum in Romania statul nu are niciodata banii pentru a despagubii persoanele . In schimb e foarte abil in a calcula dobinzi , amenzi la fiecare intirziere de plata a taxelor si impozitelor de catre cetateni . Adica exact cum era statul comunist . Se vede ca urmasii cu aceiasi mentalitate a acestui sistem sint inca bine infipti pe fotolii .
    PS . Da a da pensi extrem de mari unor direct vinovati , tip Iliescu (si nu e singur dar e cel mai cunoscut ) nu e nici o problema . Reusesc, chiar se grabesc sa faca imprumuturi noi in fiecare an pentru plata pensilor marete , nu tovarasi ?

  2. gogu
    15.4.2012, 5:12 pm

    Gata cu jaful ! Gata ! Toti rechinii sa plece sau sa se predea singuri ca sa nu-i haituim noi cu potere ”spontane” ! Mai mult ! Toti criminalii care au permis si facilitat jaful pina acum, de asemenea la pirnaie. Sa munceasca si sa-i ”despagubeasca” pe rechini cu singele lor.

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva, FMI: Criza COVID-19 oferă oportunitatea ”reparării” capitalismului

Vladimir Ionescu

Nouă șefă a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva (foto), a crescut în comunism, experiență care a determinat-o să aprecieze piețele libere și competiția. Acum,… Mai mult

Europa

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo

Iulian Soare

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo din cauză că liderul spiritual al Bisericii Catolice nu dorește ca… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Razvan Diaconu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, într-o discuție cu Emmanuel Macron: Orice amestec în afacerile interne din Belarus, inacceptabil

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a comunicat miercuri omologului său francez Emmanuel Macron, într-o discuție telefonică, că orice încercare de a se amesteca în chestiunile interne… Mai mult

Just Business

IMM-urile fac apel la Ministerul Economiei să lanseze de urgență programele de 1 miliard de euro

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face un apel la adresa Ministerului Economiei de a lansa de urgență cele trei… Mai mult

Stiri

Altstom va livra ramele de metrou noi pentru magistrala Drumul Taberei – soluție definitivă CAB

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel București (CAB) a respins contestațiile formulate de CAF (Spania) și de CRRC (China) la decizia de atribuire a contractului către Alstom (Franța),… Mai mult

Europa

Negocieri dificile privind ținta de reducere a emisiilor de gaze de seră animate de scepticismul Poloniei Ungariei și Cehiei

Adrian N Ionescu

Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% … Mai mult