Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și guvernul privesc, cu toții, spre Vest. Situația e mai limpede decât în ultimele decenii, lucru care ar putea favoriza atragerea de investiții străine. Iar România s-ar putea implica. Cum?

Cu o populație rezidentă de doar 2,7 milioane de persoane și o diasporă estimată la circa un milion de persoane, împărțită între Rusia și Occident, Republica Moldova este creditată cu o șansă istorică de a alege un parcurs pro-european, urmare a alegerilor din acest weekend, în care s-a dus, potrivit presei internaționale, ”o luptă între Est și Vest”.

Cu un PIB pe cap de locuitor de 3 ori mai mic decât în România, Republica Moldova este o economie mică, printre cele mai sărace din Europa, însă perspectivele sale de dezvoltare se anunță favorabile. O reorientare către Occident ar putea atrage investiții însemnate. Deocamdată, România pare a fi printre cei mai însemnați parteneri ai Republicii Moldova.

Firmele străine: românii conduc la număr, olandezii (și ”olandezii”) conduc la capital

Dintre cele circa 11.300 de companii cu capital străin înregistrate în Republica Moldova, cele mai multe provin din România, potrivit celor mai recente date ale Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul Agenției servicii Publice, din august 2018.

Circa 1.750, echivalentul a 15,4% din totalul întreprinderilor străine care activează în Moldova aveau capital românesc. Pe locul doi se situa Italia cu circa 1.390 de întreprinderi înregistrate, urmată de Turcia (1.302) și Ucraina (1.150). Acestea sunt urmate de Federația Rusă, Germania, SUA, Israel și Cipru.

În ceea ce privește valoarea capitalului investit, Olanda s-a situat pe prima poziție, cele 178 de companii având un capital subscris de 2,4 miliarde de lei moldovenești.

Acționarii italieni investiseră 1,7 miliarde de lei, iar cei din Cipru 1,9 miliarde. Capitalul investit de firmele românești se ridica la 1,5 miliarde de lei (70,2 milioane de euro), iar al celor din Federația Rusă la puțin peste un miliard de lei.

30% din companiile cu capital străin înregistrate în Republica Moldova au declarat drept activitate principală comerțul cu ridicata, 23% – comerțul cu amănuntul, iar 12% industria prelucrătoare.

În agricultură s-au lansat 6% din întreprinderi, iar în transport și comunicații 5%.

Companiilor care au declarat ca gen de activitate tranzacțiile imobiliare sau hoteluri și restaurante le revine câte 4%. Celor care și-au propus să desfășoare activități financiare sau construcții le revine câte 2%.

O analiză realizată de Banca Națională a României (BNR) arată că Republica Moldova este a doua cea mai importantă destinație a investițiilor directe realizate de rezidenți români în străinătate. Astfel, principala destinație a fost Cipru (484 milioane de euro), urmată de Republica Moldova (299 de milioane de euro), Ungaria (282 de milioane de euro) și Republica Serbia (114 milioane de euro).

În ceea ce privește activitatea agenților economici în general, datele biroului moldovean de statistică arată că la nivelul anului 2019 erau active puțin peste 56.700 de companii, care angajau circa 552 de mii de salariați. Acestea raportaseră o cifră cumulată de afaceri de aproape 400 de miliarde de lei moldovenești.

Cele mai multe companii din Republica Moldova activează în comerțul cu ridicata și amănuntul – 20.604. La mare distanță, cu sub 5.000 de companii se află industria prelucrătoare. Ca număr de angajați, comerțul și industria asigură ambele peste o sută de mii de locuri de muncă, angajații din comerț fiind cu 17,4% mai mulți decât cei din industrie. În agricultură lucrează circa 43.500 de persoane.

Comerț: România în fața Rusiei și a Chinei

România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, atât din perspectiva importurilor cât și al exporturilor, reușind să devanseze Federația Rusă din această perspectivă, potrivit datelor biroului oficial de statistică.

Astfel, la nivelul anului 2019, exporturile Republicii Moldova în România cumulau 765,4 milioane de dolari, iar importurile 841,1 milioane de dolari. Spre comparație, schimburile comerciale cu Italia și Germania, ceilalți doi parteneri europeni importanți ai Moldovei erau de ordinul a 250 de milioane de dolari pe zona de exporturi, respectiv de 4-5 sute de milioane de dolari pe partea de importuri.

Importurile din Rusia cumulau peste 692 de milioane de dolari, iar cele din China peste 600 de milioane de dolari, potrivit datelor oficiale.

Circa 15% dintre schimburile comerciale ale Republicii Moldova sunt cu așa-numitele state CSI. Țările care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI) sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.

UE reprezintă circa 65% din valoarea schimburilor comerciale ale Moldovei.

Structura economiei de peste Prut – zonele cu potențial de investiție

Republica Moldova este o economie cu venituri mici-mijlocii, notează experții Băncii Mondiale. Deși este una din cele mai sărace țări din Europa, Moldova a înregistrat un progres semnificativ în reducerea sărăciei și promovarea creșterii incluzive de la începutul anilor 2000, susțin ei.

În ultimii 20 de ani economia a crescut în medie cu 4,6% anual, fiind determinată de consum și alimentată de remiteri. Valoarea celor din urmă se estimează a fi 10% din PIB.

În ceea ce privește structura economiei, datele biroului de statistică arată că ramurile cu cea mai mare contribuție la formarea PIB-ului sunt comerțul (15% din VAB), industria prelucrătoare (11,6% din VAB) și agricultura (11,5% din VAB).

Importante pentru economie sunt și tranzacțiile imobiliare, cu o contribuție de 7,8% la formarea valorii adăugate brute, construcțiile (6,9%), transportul și depozitarea (4,7%), dar și IT-ul (4,6%).

Oportunități de investiții în Republica Moldova

Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania (care a devenit în 2018, împreună cu BERD, acționar majoritar al Victoriabank, a treia cea mai mare banca din Republica Moldova), este de părere că statul vecin s-ar putea dovedi atractiv pentru investiții în mai multe domenii.

Printre sectoarele enumerate se numără automotive, în special segmente unde România își pierde din competivitate, cum ar fi cablaje, construcții (ca urmare a dezvoltării infrastructurii rutiere, dar și energetice), dar și IT, ramură cu un ritm de creștere accelerat, similar celui din România.

”Agricultura este, de asemenea, un sector cu un potențial foarte mare. În opinia mea, chiar mai mare decât în România, în special agricultura bio. Terenurile sunt foarte bune, iar potențialul foarte ridicat”, a comentat Andrei Rădulescu pentru cursdeguvernare.ro.

O găselniță locală: Zonele economice libere – pepiniere pentru investitori

În ultimul deceniu, în Republica Moldova au apărut mai multe zone economice libere care oferă o serie de avantaje investitorilor.

Dincolo de cele fiscale (impozite mai mici), mai atractive poate pentru investitori sunt cele vamale, după cum a explicat pentru cursdeguvernare.ro Iulian Fruntașu, manager de relații economice externe al zonei economice libere (ZEL) Bălți.

Aceste zone beneficiază de un regim de frontieră special:
Camioanele pleacă sigilate din fabricile de pe aceste teritorii, evitând procedurile anevoioase de la graniță și reușind să se încadreze în timpii de livrare solicitați de clienții externi.

”După cum știți, fabricile precum cele BMW nu mai au depozite. Toate camioanele sunt monitorizate în timp real și trebuie să livreze la timp”, a explicat Iulian Fruntașu.

ZEL Bălți a atras, potrivit informațiilor de pe site, investiții de peste 222 de milioane de dolari și are în prezent 78 de rezidenți, printre produsele realizate acolo numărându-se cablajele pentru industria auto din Vest.

Administratorii zonei sunt preocupați de dezvoltarea ei viitoare, având proiecte ce vizează calificarea forței de muncă așa încât pe viitor să poată producă bunuri cu o valoare adăugată ridicat.
În acest sens a fost dezvoltat și un parc tehnologic și de inginerie care să atragă departamentele de R&D ale companiilor străine.