Interconectările strategice din domeniul energiei în cadrul Parteneriatului Estic au reprezentat principalul subiect al întâlnirii trilaterale de vineri, 15 noiembrie, dintre preşedintele Comisiei Europene – Jose Manuel Barroso, premierul Republicii Moldova – Iurie Leancă şi prim-ministrul României – Victor Ponta.
Întâlnirea a avut loc cu două săptămâni înaintea summitului de la Vilnius, de pe 28-29 noiembrie, prin care UE intenţionează să consolideze cooperarea bilaterală şi multilaterală cu şase parteneri din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Cei trei au discutat, printre altele, despre două mari proiecte prioritare în domeniul interconectării energetice:
- gazoductul Iaşi-Ungheni, aflat în construcţie şi care „reprezintă prima interconectare directă a Republicii Moldova la piaţa gazului din UE”
- şi poriectul din domniul energiei electrice – staţia de comutare din cadrul reţelei Vulcăneşti-Isaccea, care va asigura cu importurile din România aproape jumătate din consumul anual de electricitate al Moldovei
Declaraţia de presă integrală a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, după întâlnirea avută cu prim-ministrul României, Victor Ponta, şi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă:
Ne face o deosebită plăcere să le urăm bun venit astăzi la Comisia Europeană prim-miniştrilor României şi Republicii Moldova, d-nii Victor Ponta şi Iurie Leancă.
Motivul întâlnirii noastre este extinderea cooperării şi interconectării, atât politice, cât şi în termeni de infrastructură, dintre statele membre ale Uniunii Europene şi vecinii şi partenerii noştri apropiaşi din est.
Vreau să menţionez, aşa cum am făcut-o şi în întâlnirea noastră, că ea reprezintă în opinia mea o importantă premieră. Este pentru prima oară – din câte îmi aduc eu aminte – când organizăm o întâlnire la care participă Comisia, guvernul unuia dintre statele membre şi guvernul unui stat partener şi prieten apropiat, stat care ne aşteptăm să fie asociat din punct de vedere politic ş integrat din punct de vedere economic Uniunii Europene.
Este o premieră şi aş vrea cu această ocazie să adresez mulţumiri în mod special României şi dvs. personal, domnule prim-ministru Ponta. Consider că importantul dumneavoastră sprijin, nu doar pentru calea europeană pe care se înscrie Moldova, ci şi pentru Parteneriatul Estic, este de apreciat. El dovedeşte că România nu doar beneficiază de pe urma integrării europene, ci aduce şi o contribuţie deosebit de importantă proiectelor şi valorilor noastre europene comune. Vă mulţumesc pentru acest lucru.
Vă mulţumesc şi dumneavoastră, d-le prim-ministru Leancă, pentru puternicul angajament în favoarea Europei. şi, în opinia mea, calitatea discuţiilor noastre de astăzi este încă o confirmare a identităţii noastre de păreri pe tema valorilor şi a căii europene alese de ţara dumneavoastră.
Obiectivele politicilor noastre nu se opresc la graniţele noastre. Acesta este şi cazul interconectărilor strategice din domeniul energiei, tema principală a întâlnirii noastre, la care a participat şi comisarul Oettinger.
Securitatea energetică şi diversificarea surselor de energie sunt de importanţă maximă, pentru Uniunea Europeană şi pentru vecinii noştri. Fiecare cetăţean european ar trebui să aibă acces sigur şi necostisitor la sursele de energie. Nici o naţiune europeană nu ar trebui să fie izolată din punct de vedere energetic de reţelele europene. Iar Republica Moldova, ca membru al comunităţii energetice, ar trebui să fie liberă să aleagă a avea aceleaşi drepturi de acces la piaţa internă din domeniul energiei, dacă doreşte acest lucru.
Acesta e un principiu general care trebuie subliniat înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, de peste 2 săptămâni. Noi sprijinim şi conlucrăm în mod profund cu vecinii şi prietenii noştri şi considerăm că alegerile lor, libere şi democratice, trebuie să fie respectate.
Astăzi, am realizat progrese semnificative în identificarea unei liste de proiecte comune prioritare în domeniul interconectării energetice, precum şi a modalităţilor în care am putea să le transformăm în realitate la faţa locului.
De asemenea, am luat şi o serie de decizii concrete. şi am identificat două principale priorităţi pe termen scurt:
În primul rând, proiectele din domeniul gazului natural care vor permite transportul acestuia din România şi până la Chişinău.
Interconectarea din domeniu de la Iaşi-Ungheni este deja în lucru. Acest proiect reprezintă prima interconectare directă a Republicii Moldova la piaţa gazului din UE, precum şi prima etapă dintr-un proiect mai larg de a conecta Chişinăul la această piaţă. Acest proiect este benefic atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri.
Această dezvoltare a infrastructurii trebuie să meargă mână în mână cu introducerea reformelor de piaţă şi a măsurilor de reglementare necesare în Moldova. Ea va permite companiilor să cumpere gaz din diferite surse şi să îl transporte pe diferite rute. Punerea ei în practică cu succes va fi considerată ca element de referinţă pentru viitoarele proiecte de infrastructură.
În al doilea rând, am identificat cel mai important proiect în domeniul energiei electrice, staţia de comutare din cadrul reţelei Vulcăneşti-Isaccea, ce va permite creşterea importurilor de energie electrică din România până la un volum de aproape jumătate din consumul anual de electricitate al Republicii Moldova.
Ambele proiecte pot îmbunătăţi în mod semnificativ gradul de securitate energetică al Republicii Moldova, prin stabilizarea surselor de energie şi reducerea riscului asociat creşterii preţurilor.
Mi-am luat angajamentul, în numele Comisiei, de a continua să furnizăm sprijin, atât politic, cât şi financiar.
UE a alocat deja 7 milioane de euro proiectului de interconectare în domeniul gazului natural de la Iaşi-Ungheni, în prezent în construcţie, şi finanţăm, de asemenea, studiul de fezabilitate a conectării Republicii Moldova şi Ucrainei la sistemul de energie electrică ENTSO-E.
Vom continua să furnizăm sprijin tuturor părţilor interesate în realizarea de progrese în cadrul acestor proiecte.
Am discutat şi posibilitatea ca Facilitatea de Investiţii din cadrul politicii UE de vecinătate să furnizeze un sprijin semnificativ prin intermediul consolidării împrumuturilor de la instituţiile financiare internaţionale, nu doar a celor furnizate de Banca Europeană de Investiţii, ci şi a celor acordate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de Banca Mondială.
Dintr-o perspectivă mai largă, am recomandat atât României, cât şi Republicii Moldova, să se angajeze activ în activitatea desfăşurată de Uniunea Europeană în vederea diversificării surselor de gaz natural din Europa de sud-est, prin dezvoltarea unui coridor de transport din sud spre nord în această regiune, din Grecia şi până în Ucraina.
Toate acestea dovedesc importanţa cooperării noastre. Iar Comisia şi-a luat un angajament serios în ce priveşte garantarea conectării la sistemul energetic european a tuturor ţărilor din vecinătatea Uniunii care sunt interesate.
Cooperarea strânsă demonstrată de România şi Republica Moldova în domeniu este un pas înainte deosebit de pozitiv. Doresc pe această cale să le mulţumesc încă o dată celor doi prim-miniştri, pentru viziunea şi guvernanţa dovedite.
Noi, Comisia, vom continua să ne sprijinim prietenii.
Continuând în această notă, sunt extrem de încântat să anunţ că, după eforturile considerabile depuse de autorităţile moldovene în ultimii trei ani, raportul Comisiei Europene în ce priveşte liberalizarea sistemului de vize, făcut public în această dimineaţă, concluzionează că Republica Moldova îndeplineşte toate criteriile de referinţă prevăzute.
După terminarea summitului Parteneriatului Estic, Comisia va prezenta o propunere legislativă de renunţare la cerinţa de obţinere a unei vize pentru cetăţenii moldoveni ce deţin un paşaport biometric. Aceasta este o veste bună şi un pas concret către o asociere politică şi integrare economică cu Uniunea Europeană tot mai strânse, deoarece vorbim despre contactele directe dintre oameni. Transformăm această cale europeană în realitate.”
