fbpx

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Europa

”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

de Marin Pana , 8.7.2018

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar 111,82 miliarde lei, potrivit datelor oficiale publicate de INS.

Ca pondere în PIB, veniturile menţionate au reprezentat 15,2% (+0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent) iar cheltuielile 14,7% (+0,1pp).

De reţinut, după scăderea costurilor de administrare, cheltuielile cu prestaţiile sociale au fost de 110,05 miliarde lei sau 14,4% din PIB, procentaj egal cu cel din 2014 şi cu o zecime de procent peste cel din 2015.

Valoarea PIB luată în calcul pentru raportare a fost cea semidefinitivă, de 762,34 miliarde lei.

Alocările din perioada de după ieşirea din criză, 2014 – 2016, au fost ceva mai mari decât cele din perioada 2006 – 2008, în care s-a manifestat un trend de creştere a cheltuielilor sociale, în special cele destinate majorării pensiilor ( atunci s-a trecut de la un buget de asigurări sociale echilibrat pe baza veniturilor dedicate la unul cronic deficitar, cu deficit acoperit de la bugetul de stat).

Valorile procentuale mai mari din intervalul 2009 – 2013 au apărut în baza păstrării unui nivel de cheltuieli sociale impus de lege şi care nu a putut fi redus (vezi decizia Justiţiei din 2010, care a împiedicat reducerea valorii punctului de pensie cu 15%) în condiţiile scăderii PIB sub nivelul din 2008.

Evoluţia în structură

Sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.

Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2006 – 2016 conform metodologiei Eurostat, ne oferă date esenţiale privind evoluţia protecţiei sociale.

Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli arată o deplasare a banilor dinspre familie/copii şi şomaj către plata pensiilor pentru limită de vârstă (vezi tabelul ).

De undeva la ceva mai mult de 40% din banii de protecţie socială înaintea aderării la UE, pensiile pentru limită de vârstă au fost crescute după 2014 la peste 50%.Ceea ce a presupus, inevitabil, o redistribuire a banilor de la alte capitol de protecţie socială, cele mai afectate fiind familiile cu copii şi cu o situaţie materială dificilă.

Deşi, în situația acestor familii cu copii şi cu o situaţie materială dificilă, trendul de scădere a procentajului alocat s-a inversat după ieşirea din criză, procentajul a rămas încă sub pragul de zece procente, în pofida faptului că avem cei mai mulţi copii cu risc de sărăcie şi neincluziune social dintre toate statele UE (48,9%).

De remarcat şi scăderea sistematică a banilor alocaţi pentru şomaj, ceea ce face vulnerabile famiile cu copii, în care unul sau ambii părinţi nu găsesc de lucru. Precum şi alocările tot mai mici pentru situaţiile de excluziune socială, ajunse în 2016 la doar o treime faţă de situaţia din primul an de apartenenţă la UE.

Ar mai fi de semnalat un transfer de ponderi ( în principiu benefic) dinspre banii alocaţi pentru situaţiile de invaliditate către situaţiile de boală şi îngrijirea sănătăţii, după ce numărul beneficiarilor a scăzut semnificativ în urma controalelor efectuate (2,6 puncte procentuale în plus pentru sănătate în 2016 faţă de 2009 şi minus 2,9 puncte procentuale la invaliditate).

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe unaranjament simultan de reciprocitate.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:

– cheltuielile cu prestaţiile sociale;

– costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană scurtează calendarul vaccinării în UE: Peste 13 mil. de români ar trebui imunizați până la vară

Mariana Bechir

Comisia Europeană a anunțat marți accelerarea vaccinării și a prezentat țintele și calendarul recomandat pentru ca UE să revină la vară la un stil de… Mai mult

Europa

Gazprom: Există riscul ca Nord Stream 2 să fie suspendat sau anulat din cauza presiunilor politice

Iulian Soare

Grupul rus Gazprom menționează, în prospectul unei emisiuni de euro-obligaţiuni consultat de Reuters, că există riscul ca proiectul gazoductului Nord Stream 2 să fie suspendat… Mai mult

Europa

SUA post-Trump: Cum percep europenii America lui Joe Biden – studiu ECFR

Victor Bratu

Americanii au un nou președinte, dar nu și o țară nouă. În timp ce majoritatea cetățenilor europeni se bucură că alegerile din SUA au fost… Mai mult

Stiri

Noile categorii de angajați introduse în etapa a II-a a campaniei de vaccinare

Vladimir Ionescu

Guvernul va adopta o Hotărâre ce va include noi categorii sociale și profesionale în rândul populației ce se poate vaccina anti-Covid în etapa a doua… Mai mult

Europa

CEDO condamnă statul român pentru procedura de recunoaștere a schimbării de sex

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România, cu unanimitate, pentru încălcarea dreptului la viaţa privată în cazul a două persoane cărora autoritățile naționale… Mai mult

Stiri

Kristalina Georgieva cere mai mulți bani statelor membre ale FMI pentru a susține țările puternic îndatorate

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internațional (FMI) are nevoie de mai multe resurse pentru a ajuta ţările puternic îndatorate, în condițiile marilor incertitudini privind perspectivele economiei globale și… Mai mult

Stiri

Autocolantele pentru promovarea PMB pe autobuze vor fi înlocuite cu reclame comerciale

Vladimir Ionescu

Mijloacele de transport în comun ale STB nu vor mai avea autocolante de promovarea a Primăriei Capitalei. Pe respectivele spații, a explicat primarul general, Nicușor… Mai mult