fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

de Marin Pana , 8.7.2018

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar 111,82 miliarde lei, potrivit datelor oficiale publicate de INS.

Ca pondere în PIB, veniturile menţionate au reprezentat 15,2% (+0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent) iar cheltuielile 14,7% (+0,1pp).

De reţinut, după scăderea costurilor de administrare, cheltuielile cu prestaţiile sociale au fost de 110,05 miliarde lei sau 14,4% din PIB, procentaj egal cu cel din 2014 şi cu o zecime de procent peste cel din 2015.

Valoarea PIB luată în calcul pentru raportare a fost cea semidefinitivă, de 762,34 miliarde lei.

Alocările din perioada de după ieşirea din criză, 2014 – 2016, au fost ceva mai mari decât cele din perioada 2006 – 2008, în care s-a manifestat un trend de creştere a cheltuielilor sociale, în special cele destinate majorării pensiilor ( atunci s-a trecut de la un buget de asigurări sociale echilibrat pe baza veniturilor dedicate la unul cronic deficitar, cu deficit acoperit de la bugetul de stat).

Valorile procentuale mai mari din intervalul 2009 – 2013 au apărut în baza păstrării unui nivel de cheltuieli sociale impus de lege şi care nu a putut fi redus (vezi decizia Justiţiei din 2010, care a împiedicat reducerea valorii punctului de pensie cu 15%) în condiţiile scăderii PIB sub nivelul din 2008.

Evoluţia în structură

Sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.

Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2006 – 2016 conform metodologiei Eurostat, ne oferă date esenţiale privind evoluţia protecţiei sociale.

Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli arată o deplasare a banilor dinspre familie/copii şi şomaj către plata pensiilor pentru limită de vârstă (vezi tabelul ).

De undeva la ceva mai mult de 40% din banii de protecţie socială înaintea aderării la UE, pensiile pentru limită de vârstă au fost crescute după 2014 la peste 50%.Ceea ce a presupus, inevitabil, o redistribuire a banilor de la alte capitol de protecţie socială, cele mai afectate fiind familiile cu copii şi cu o situaţie materială dificilă.

Deşi, în situația acestor familii cu copii şi cu o situaţie materială dificilă, trendul de scădere a procentajului alocat s-a inversat după ieşirea din criză, procentajul a rămas încă sub pragul de zece procente, în pofida faptului că avem cei mai mulţi copii cu risc de sărăcie şi neincluziune social dintre toate statele UE (48,9%).

De remarcat şi scăderea sistematică a banilor alocaţi pentru şomaj, ceea ce face vulnerabile famiile cu copii, în care unul sau ambii părinţi nu găsesc de lucru. Precum şi alocările tot mai mici pentru situaţiile de excluziune socială, ajunse în 2016 la doar o treime faţă de situaţia din primul an de apartenenţă la UE.

Ar mai fi de semnalat un transfer de ponderi ( în principiu benefic) dinspre banii alocaţi pentru situaţiile de invaliditate către situaţiile de boală şi îngrijirea sănătăţii, după ce numărul beneficiarilor a scăzut semnificativ în urma controalelor efectuate (2,6 puncte procentuale în plus pentru sănătate în 2016 faţă de 2009 şi minus 2,9 puncte procentuale la invaliditate).

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe unaranjament simultan de reciprocitate.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:

– cheltuielile cu prestaţiile sociale;

– costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Eugen Rădulescu, BNR: Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului

Vladimir Ionescu

Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit, susţine Eugen… Mai mult

Europa

Economia germană va reveni la puterea de dinaintea crizei abia în a doua parte a anului 2022

Adrian N Ionescu

Obiectivul Ministerului german al Economiei  este ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să revină la nivelurile de dinaintea crizei în a doua jumătate… Mai mult

Stiri

Organizațiile Pacienților cu Afecțiuni Cronice: Atenție la bolnavi, în continuare sunt internate doar urgențele

Vladimir Ionescu

În continuare, spitalele internează doar cazurile încadrate ca urgențe, majoritatea bolnavilor fiind amânați  până după 15 iunie, reclamă Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).… Mai mult

Stiri

VIDEO – Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Top 5 probleme ale sistemului de sănătate din România

Redacţia

Managementul sistemului, legislația, inexistența unei politici investiționale coerente, politica medicamentului și politizarea sistemului au fost problemele menționate de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, la video conferința… Mai mult

Europa

UE pregătește sancțiuni împotriva rușilor care au susținut atacul cibernetic asupra Bundestag

Iulian Soare

Uniunea Europeană este gata să impună sancțiuni asupra unui grup de hackeri ruși, au declarat pentru Politico trei diplomați implicați în această procedură. Sancțiunile vor… Mai mult

Europa

BCE a mai pornit o tiparniță: programul de relaxare cantitativă se dublează, la 1.350 de miliarde de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, dublarea programului de relaxare cantitativă (QE) demarat în contextul pandemiei Covid-19 (pandemic emergency purchase programme – PEPP) la… Mai mult

Europa

Prognoză USDA: Producţia de cereale a României va scădea cu 2,6% în 2020. Exporturile, în declin cu 5,5%

Adrian N Ionescu

Seceta va face ca producţia de cereale a României să se diminueze cu 2,6% în anul de marketing 2020/2021, în ciuda creşterii cu 2,2% a… Mai mult