fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Renunțarea la Nabucco – Ce pierde și ce nu mai câștigă România

de Claudiu Zamfir 28.6.2013

România pierde anumite sume investite deja în proiectul gazoductului Nabucco, însă cea mai mare pierdere este reprezentată de investițiile care ar fi intrat în țară și care nu se vor mai realiza, după ce consorțiul Șah Deniz a respins proiectul conductei ca rută de transport al gazelor în Europa.

cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu persoane care, prin funcțiile pe care le-au ocupat de-a lungul timpului, s-au implicat în proiectul Nabucco, pentru a inventaria pagubele pe care România le înregistrează după eșuarea gazoductului.

Compania Națională de transport al gazelor Transgaz deține o participație de 16,7% în Nabucco și a contribuit cu 24 de milioane de euro la proiect. O parte din bani au fost investiți în cercetare, însă o bună parte ar mai putea fi retrasă de către Transgaz.

În schimb, România a pierdut investiții de 1,2-1,5 miliarde de euro în construcția tronsonului din România al gazoductului, potrivit unor estimări. Conducta Nabucco Vest, lungă de 1.300 km, ar fi urmat să aibă costuri totale de 3,5-4 miliarde de euro.

Din acești bani, 70%, adică 2,8 miliarde de euro (la valoarea maximă) ar fi urmat să fie atrași prin credite de la Banca Europeană pentru Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Astfel, României îi reveneau 460 de milioane de euro cheltuieli. Restul de 30%, adică 1,2 miliarde de euro ar fi trebuit să fie asigurați proporțional de acționari, Transgazului revenindu-i cheltuieli de 200 de milioane de euro din bugetul propriu.

În total, România ar fi urmat să contribuie, deci, cu 660 de milioane de euro, bani de la buget plus credite contractate de la BEI și BERD.

Cum conducta urma să tranziteze România pe 469 km din totalul de 1.300, înseamnă, teoretic, că valoarea investiției efective în construcția din România ar fi fost de 1,4 miliarde de euro.

Prin urmare, România se alegea cu investiții directe de 1,4 de milioane de euro din care 660 de milioane reprezentau efortul propriu, iar restul, de 740 de milioane de euro ar fi fost investiții străine directe.

Partea de investiții străine directe s-ar fi majorat, având în vedere că una dintre variante ar fi fost ca România să vândă din participația sa circa 7 puncte procentuale, fie în interiorul acționariatului Nabucco, fie către companii terțe, cum ar fi cele din consorțiul Șah Deniz, ceea ce ar fi însemnat ca partea de investiții străine directe să ajungă la circa 1 miliard de euro.

Acestor bani rezultați din investiții (care s-ar fi regăsit în economia națională prin locuri de muncă și taxe) li s-ar mai fi adăugat o serie de tarife de tranzit al gazelor prin România.

Un alt beneficiu ar fi fost adus sistemului energetic din România ar fi fost capacitatea de înmagazinare pe timp de iarnă. În prezent, România duce lipsă de capacități de înmagazinare a gazelor pe timp de iarnă, motiv pentru care este obligată să cumpere gaze iarna, când prețurile cresc. Cu ajutorul Nabucco, România ar fi putut beneficia de gaze preluate vara, la prețuri mai joase pe care le-ar fi putut folosi iarna, când pe piața liberă cererea crește, iar oferta scade.

Tot sistemul energetic românesc ar fi beneficiat și datorită diversificării surselor de alimentare cu gaze, astfel încât dependența de gazul rusesc să scadă.

De ce nu a mai mers Nabucco

O serie de factori, atât economici, cât și politici au condus la decizia azerilor de a abandona proiectul Nabucco drept rută de transport al gazelor în Europa:

  • Pentru a fi exploatată la capacitate maximă, Nabucco ar fi avut un breake-even de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, în timp ce consorțiul Șah Deniz II oferea 10 miliarde de metri cubi pe an.
  • Germania a fost mai interesată ca proiectul conductei Transadraitice (TAP) să fie ales drept rută de transport al gazelor azere, pentru că acest gazoduct trazitează Grecia și ar urma să aducă investiții de 1,5 miliarde de euro elenilor. Berlinul, ca principal creditor al Greciei, este interesat ca această țară să se redreseze economic pentru a-și plăti datoriile către Germania. În plus, compania germană RWE intenționa să se retragă din Nabucco. În schimb, E ON Gas, altă companie germană, este parte a TAP.
  • Rusia, care joacă un important rol în spațiul ex-sovietic, în continuare, era interesată ca România și Bulgaria să nu iasă de sub dependența de gazul rusesc.
  • În plus, compania azeră Soccar a beneficiat de retragerea gigantului rus Gazprom din procesul de privatizare a companiei de transport de gaze elene DESFA. Soccar oferă 400 de milioane de euro pentru DESFA, azerii obținând astfel un important debușeu către Europa de Vest.
  • Interesele Rusiei se întâlnesc și cu cele ale companiei britanice British Petroleum, care este extractorul principal de gaze din perimetrul Șah Deniz. BP deține 20% din Rozneft.
  • În fine, susținătorii Nabucco au invocat de multe ori necesitatea unui sprijin măcar în plan politic din partea Statelor Unite, însă interesul SUA este ca România și Bulgaria să se orienteze către exploatarea gazelor de șist, perimetre importante fiind concesionate companiei americane Chevron. Cu un proiect Nabucco eșuat, România și Bulgaria sunt constrânse să avizeze exploatarea resurselor de gaze de șist în Dobrogea pentru a-și asigura independența de gazul rusesc.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2013

Un raspuns

  1. octavescu
    28.6.2013, 1:42 pm

    cat a pierdut direct Romania prin contributia Transgaz?24mil.?euro doar? intradevar, o suma mica :astazi,numai 79,99% !din ceea ce va obtine la urmatoarea privatizare (Hidroelectica, Nuclear Electrica, CFR calatori samd).

    a pierdut,dar, a meritat pentru ca: ‘il faut donner de l’argent pour de miel’ cum spunea europeana Chirita lui Alecsandri (mama celui ‘trimes bou la Paris si revenit vaca’ -citat,va rog,din acelasi autor);ori la fel cum s-ar exprima in francofona si guvernantii nostri postdecembristi.

    de ce nu a mers Nabucco? bref.dupa cum s-a exprimat dl.Lavrov in urma cu doi ani: ‘investitorii pot ingropa conducta in pamant daca le face placere, mai ramane sa gaseasca si gaz de bagat in ea’

    pare sa fi existat un singur amator sa sufle in Nabucco: Romania cu gazele ce apartin americanilor (din marea Neagra si cele de sist de pe litoral ori de la Barlad).

    suficient era deci de mentionat explicatia concisa data de dl.Lavrov;

    cat despre potentialele investitii imaginate de vreun Petre Ispirescu reconvertit in tehno-experto-economisto-ministro roman,ramane cum am stabilit si cu alte ocazii: incap in punga electorala

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în vizită la Beirut. 26 de oficiali libanezi reținuți în anchetă

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află sâmbătă la Beirut, înaintea organizării unei conferințe a donatorilor care urmărește strângerea de fonduri care să fie folosite… Mai mult

Stiri

România a trimis opt tone de materiale medicale în Liban

Razvan Diaconu

România a trimis sâmbătă aproximativ opt tone de materiale medicale în Liban, cu două aeronave care au pleacat de la Baza 90 Otopeni. Cu această… Mai mult

Stiri

Munca flexibilă, aprobată prin OUG. Detaliile

Razvan Diaconu

Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de Guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de… Mai mult

Europa

Șapte județe din România, incluse de Germania în lista „zonelor de risc” de călătorie

Vladimir Ionescu

Judeţele Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost incluse de autorităţile din Germania pe lista zonelor de risc, iar persoanele care intră… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult