Evenimentul

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate… Mai mult

05.02.2020

La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Cronicile

Renunțarea la Nabucco – Ce pierde și ce nu mai câștigă România

de Claudiu Zamfir 28.6.2013

România pierde anumite sume investite deja în proiectul gazoductului Nabucco, însă cea mai mare pierdere este reprezentată de investițiile care ar fi intrat în țară și care nu se vor mai realiza, după ce consorțiul Șah Deniz a respins proiectul conductei ca rută de transport al gazelor în Europa.

cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu persoane care, prin funcțiile pe care le-au ocupat de-a lungul timpului, s-au implicat în proiectul Nabucco, pentru a inventaria pagubele pe care România le înregistrează după eșuarea gazoductului.

Compania Națională de transport al gazelor Transgaz deține o participație de 16,7% în Nabucco și a contribuit cu 24 de milioane de euro la proiect. O parte din bani au fost investiți în cercetare, însă o bună parte ar mai putea fi retrasă de către Transgaz.

În schimb, România a pierdut investiții de 1,2-1,5 miliarde de euro în construcția tronsonului din România al gazoductului, potrivit unor estimări. Conducta Nabucco Vest, lungă de 1.300 km, ar fi urmat să aibă costuri totale de 3,5-4 miliarde de euro.

Din acești bani, 70%, adică 2,8 miliarde de euro (la valoarea maximă) ar fi urmat să fie atrași prin credite de la Banca Europeană pentru Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Astfel, României îi reveneau 460 de milioane de euro cheltuieli. Restul de 30%, adică 1,2 miliarde de euro ar fi trebuit să fie asigurați proporțional de acționari, Transgazului revenindu-i cheltuieli de 200 de milioane de euro din bugetul propriu.

În total, România ar fi urmat să contribuie, deci, cu 660 de milioane de euro, bani de la buget plus credite contractate de la BEI și BERD.

Cum conducta urma să tranziteze România pe 469 km din totalul de 1.300, înseamnă, teoretic, că valoarea investiției efective în construcția din România ar fi fost de 1,4 miliarde de euro.

Prin urmare, România se alegea cu investiții directe de 1,4 de milioane de euro din care 660 de milioane reprezentau efortul propriu, iar restul, de 740 de milioane de euro ar fi fost investiții străine directe.

Partea de investiții străine directe s-ar fi majorat, având în vedere că una dintre variante ar fi fost ca România să vândă din participația sa circa 7 puncte procentuale, fie în interiorul acționariatului Nabucco, fie către companii terțe, cum ar fi cele din consorțiul Șah Deniz, ceea ce ar fi însemnat ca partea de investiții străine directe să ajungă la circa 1 miliard de euro.

Acestor bani rezultați din investiții (care s-ar fi regăsit în economia națională prin locuri de muncă și taxe) li s-ar mai fi adăugat o serie de tarife de tranzit al gazelor prin România.

Un alt beneficiu ar fi fost adus sistemului energetic din România ar fi fost capacitatea de înmagazinare pe timp de iarnă. În prezent, România duce lipsă de capacități de înmagazinare a gazelor pe timp de iarnă, motiv pentru care este obligată să cumpere gaze iarna, când prețurile cresc. Cu ajutorul Nabucco, România ar fi putut beneficia de gaze preluate vara, la prețuri mai joase pe care le-ar fi putut folosi iarna, când pe piața liberă cererea crește, iar oferta scade.

Tot sistemul energetic românesc ar fi beneficiat și datorită diversificării surselor de alimentare cu gaze, astfel încât dependența de gazul rusesc să scadă.

De ce nu a mai mers Nabucco

O serie de factori, atât economici, cât și politici au condus la decizia azerilor de a abandona proiectul Nabucco drept rută de transport al gazelor în Europa:

  • Pentru a fi exploatată la capacitate maximă, Nabucco ar fi avut un breake-even de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, în timp ce consorțiul Șah Deniz II oferea 10 miliarde de metri cubi pe an.
  • Germania a fost mai interesată ca proiectul conductei Transadraitice (TAP) să fie ales drept rută de transport al gazelor azere, pentru că acest gazoduct trazitează Grecia și ar urma să aducă investiții de 1,5 miliarde de euro elenilor. Berlinul, ca principal creditor al Greciei, este interesat ca această țară să se redreseze economic pentru a-și plăti datoriile către Germania. În plus, compania germană RWE intenționa să se retragă din Nabucco. În schimb, E ON Gas, altă companie germană, este parte a TAP.
  • Rusia, care joacă un important rol în spațiul ex-sovietic, în continuare, era interesată ca România și Bulgaria să nu iasă de sub dependența de gazul rusesc.
  • În plus, compania azeră Soccar a beneficiat de retragerea gigantului rus Gazprom din procesul de privatizare a companiei de transport de gaze elene DESFA. Soccar oferă 400 de milioane de euro pentru DESFA, azerii obținând astfel un important debușeu către Europa de Vest.
  • Interesele Rusiei se întâlnesc și cu cele ale companiei britanice British Petroleum, care este extractorul principal de gaze din perimetrul Șah Deniz. BP deține 20% din Rozneft.
  • În fine, susținătorii Nabucco au invocat de multe ori necesitatea unui sprijin măcar în plan politic din partea Statelor Unite, însă interesul SUA este ca România și Bulgaria să se orienteze către exploatarea gazelor de șist, perimetre importante fiind concesionate companiei americane Chevron. Cu un proiect Nabucco eșuat, România și Bulgaria sunt constrânse să avizeze exploatarea resurselor de gaze de șist în Dobrogea pentru a-și asigura independența de gazul rusesc.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2013

Un raspuns

  1. octavescu
    28.6.2013, 1:42 pm

    cat a pierdut direct Romania prin contributia Transgaz?24mil.?euro doar? intradevar, o suma mica :astazi,numai 79,99% !din ceea ce va obtine la urmatoarea privatizare (Hidroelectica, Nuclear Electrica, CFR calatori samd).

    a pierdut,dar, a meritat pentru ca: ‘il faut donner de l’argent pour de miel’ cum spunea europeana Chirita lui Alecsandri (mama celui ‘trimes bou la Paris si revenit vaca’ -citat,va rog,din acelasi autor);ori la fel cum s-ar exprima in francofona si guvernantii nostri postdecembristi.

    de ce nu a mers Nabucco? bref.dupa cum s-a exprimat dl.Lavrov in urma cu doi ani: ‘investitorii pot ingropa conducta in pamant daca le face placere, mai ramane sa gaseasca si gaz de bagat in ea’

    pare sa fi existat un singur amator sa sufle in Nabucco: Romania cu gazele ce apartin americanilor (din marea Neagra si cele de sist de pe litoral ori de la Barlad).

    suficient era deci de mentionat explicatia concisa data de dl.Lavrov;

    cat despre potentialele investitii imaginate de vreun Petre Ispirescu reconvertit in tehno-experto-economisto-ministro roman,ramane cum am stabilit si cu alte ocazii: incap in punga electorala

Lăsați un comentariu


Stiri

”PNDL trebuie regândit, nu desființat” – președintele Iohannis, la adunarea primarilor de comune:

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis susține continuarea programului PNDL, dar consideră că acesta trebuie regândit, pentru a se stopa risipirea banilor publici pe lucrări inutile. Prezentă și… Mai mult

Europa

Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Victor Bratu

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE… Mai mult

Stiri

Marile companii ale lumii și fabricile lor din China blocate de coronavirus. Lista bunelor intenţii şi teama de recesiune

Adrian N Ionescu

Marile companii occidentale, care au zeci de fabrici în China, fac eforturi timide să repornească activitatea, măcar parţial, în unele din acestea, în vreme ce… Mai mult

Stiri

Mandate nelimitate la conducerea Consiliului Concurenței – legea a fost modificată

Vladimir Ionescu

Guvernul a eliminat în ianuarie limitarea la două mandate a membrilor plenului Consiliului Concurenței, astfel încât funcția de președinte al acestei instituții poate fi deținută… Mai mult

Stiri

Schimbare de încadrare în dosarul accidentului produs de Mario Iorgulescu: procurorii cer arestarea pentru omor

Vladimir Ionescu

Procurorii au cerut luni, Tribunalului București, mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Mario Iorgulescu, acuzat că a provocat un accident rutier în care și-a… Mai mult

Stiri

Prima alianță electorală locală: PSD, ALDE și Pro România, candidați unici în întreg județul Bistrița

Razvan Diaconu

PSD, Pro România și ALDE vor merge împreună în alegerile locale de la nivelul județului Bistrița Năsăud, a anunțat luni președintele PSD Bistrița, Radu Moldovan… Mai mult

Stiri

Cercetare disciplinară 2020: Tot ce trebuie să știe angajatorii despre procedură și rigorile sale

AVOCATNET

Exceptând avertismentul scris, orice sancțiune disciplinară aplicată salariatului trebuie să fie precedată de o cercetare disciplinară, potrivit Codului muncii. Există reguli în privința cercetării ce… Mai mult