Rezultatele economiei și nivelul de trai: România în context european - CursDeGuvernare.ro
luni

18 octombrie, 2021

Rezultatele economiei și nivelul de trai: România în context european

15 octombrie, 2014

Pentru a pune într-o perspectivă corectă mărimea economiei românești și a populației țării noastre în cadrul UE, vă prezentăm cele mai recente datele publicate de Eurostat, valabile pentru anul trecut.

Economia României figurează pe locul 17, ultimul care se situează peste pragul psihologic de 1% din economia UE, în timp ce populația figurează pe locul 7. Din această combinație rezultă un nivelul de trai măsurat prin PIB/locuitor care ne trimite tocmai pe locul 27.

La nivelul Uniunii Europene se poate observa o concentrare puternică a forței economice și a populației, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de 71% în PIB-ul total și 62,3% a populației lor în totalul populației UE. Germania, Franța și Marea britanie au ponderi mai mari în PIB decât la populație ( ccea ce înseamnă că ridică media generală, Italia se află cu 12% în ambele cazuri aproximativ la media UE, în timp ce Spania vine cu o performanță ceva mai scăzută în raport cu numărul de locuitori.

CLICK pentru mărire

Urmează cinci țări care au valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează cam o șesime atât din rezultatul economic cât și din populație. Toate aceste cinci țări înseamnă cam cât Franța în PIB și cât Germania pe partea de populație, ”intrusa” ca nivel de trai (prin mărimea populației) în acest grup fiind Polonia.

Din perspectiva activității economice România încheie plutonul celor șapte țări pe care le-am denumit semnificative deoarece se situează în intervalul 1% – 2% din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced, o ascensiune de trei locuri, până la mijlocul clasamentului UE, ne-ar fi la îndemână pe termen mediu.

Nici vorbă, însă, pe parcursul acestui secol, de poziția a șaptea, pe care se află în prezent Suedia, cu un PIB de trei ori mai mare decât al nostru, urmată îndeaproape de Polonia și Belgia. De altfel, tot grupul din care facem parte reprezintă mai puțin decât Italia, deși are o populație ceva mai mare decât cea din peninsulă, urmare a poziționării ca ”intrus”, de data aceasta, a României.

În fine, cele 11 țări rămase sub pragul de 1% de-abia adună cam cât economia suedeză iar Ungaria și Bulgaria împreună nu reușesc să adune PIB-ul realizat de România. Economia noastră, atâta cât este ea, reprezintă mai mult decât cea a ultimelor șase state europene membre UE.


Din păcate, raportul de aproximativ 1% PIB și 4% populație față de totalul UE ne trimite cam la un sfert din nivelul de trai în forma brută, exprimată în euro/locuitor. Numai faptul că prețurile sunt încă undeva la jumătate din media UE ne ridică nivelul de trai resimțit efectiv ușor peste 50% din cel de referință pentru țările membre (vezi tabelul).

Se poate observa și aici că nivelul de trai mediu din UE este dictat practic de cele cinci marile economii, plasate grupat în prima jumătate a clasamentului de PIB/locuitor și cu Italia foarte aproape de media UE. Luxemburgul este într-o situație atipică deoarece produsul activității unor lucrători din țările vecine se contabilizează în raport cu numărul relativ mic de rezidenți.

Peste ștacheta ridicată la 40.000 euro/locuitor reușesc să treacă doar Danemarca și Suedia, urmate de un grup compact de țări nordice aflate nu cu mult deasupra Germaniei (locomotiva de facto a UE) pentru simplul motiv că au o populație mult mai mică decât aceasta. În intervalul 15.000 – 20.000 de euro/locuitor apar țările mai vechi membre cu probleme din sudul continentului, printre care s-au strecurat Slovenia și Malta.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Statele foste socialiste se înșiră sub pragul de 15.000 euro/locuitor, conduse de Cehia, Estonia și Slovacia. Ele reușesc să treacă pragul de 10.000 euro/locuitor ( Ungaria este, practic, pe acolo) cu două excepții notabile și la mare distanță de acest reper, codașele România și Bulgaria.

Raportul brut al rezultatelor economice pe locuitor, de 8 la 1 între Danemarca și Bulgaria sau de 5 la 1 dintre Germania și România, este atenuat numai din nivelul semnificativ mai mare al prețurilor din țările mai dezvoltate. Rezultat ca o medie între unele similare și altele net diferite, care vor tinde inevitabil să se alinieze. Or, în cursa dintre PIB-ul mediu european și prețurile medii europene nu putem câștiga decât printr-un spor productivitate permanent și superior creșterii veniturilor.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. rezultatele economiei si nivelul de trai:Romania si contextul european…..ca nespecialist stiu doar ca avem o crestere economica de..ma rog..apoi domnia voastra ziceti asa:”Or, în cursa dintre PIB-ul mediu european și prețurile medii europene nu putem câștiga decât printr-un spor productivitate permanent și superior creșterii veniturilor…….”deci in analiza d-vstra nu vad discutat „nivelul de trai romanesc explicitat in context …despre spor in productivitate ar trebui exemplificat deasemenea….superior cresterii veniturilor?care venituri?in productie?care productie?venituri salariale mari in ce domenii? si care nu dau productivitate pe masura?…va dau un simplu exemplu: Spania…productie maslini(de la cules/depozitele si fabricile aferente) …un muncitor sezonier necalificat cistiga lunar (noiembrie-martie)1750 e-2050 e…incadrarea fiind de 645e…deci se vede productivitatea si in salar…dupa luna martie cistigul se diminueaza pina la 950e..la sfirsit de aprilie gata nu mai sunt masline ..acelasi lucru si entru citrice pe coasta mediteranei….apoi intra in somaj ..la 3 luni lucrate ai 1 luna somaj 9 luni lucrate 3 luni somaj….si din nou…vedeti diferenta intre teoria pompoasa si indemnul de spor la produyctivitate si etc!…………….o analiza serioasa ar fi trebuit sa includa aceste diferente reale la nivelul de trai in Romania……dincolo de analiza Eurostat!mai ales cind solutia este: …”printr-un spor productivitate permanent și superior creșterii veniturilor.”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. rezultatele economiei si nivelul de trai:Romania si contextul european…..ca nespecialist stiu doar ca avem o crestere economica de..ma rog..apoi domnia voastra ziceti asa:”Or, în cursa dintre PIB-ul mediu european și prețurile medii europene nu putem câștiga decât printr-un spor productivitate permanent și superior creșterii veniturilor…….”deci in analiza d-vstra nu vad discutat „nivelul de trai romanesc explicitat in context …despre spor in productivitate ar trebui exemplificat deasemenea….superior cresterii veniturilor?care venituri?in productie?care productie?venituri salariale mari in ce domenii? si care nu dau productivitate pe masura?…va dau un simplu exemplu: Spania…productie maslini(de la cules/depozitele si fabricile aferente) …un muncitor sezonier necalificat cistiga lunar (noiembrie-martie)1750 e-2050 e…incadrarea fiind de 645e…deci se vede productivitatea si in salar…dupa luna martie cistigul se diminueaza pina la 950e..la sfirsit de aprilie gata nu mai sunt masline ..acelasi lucru si entru citrice pe coasta mediteranei….apoi intra in somaj ..la 3 luni lucrate ai 1 luna somaj 9 luni lucrate 3 luni somaj….si din nou…vedeti diferenta intre teoria pompoasa si indemnul de spor la produyctivitate si etc!…………….o analiza serioasa ar fi trebuit sa includa aceste diferente reale la nivelul de trai in Romania……dincolo de analiza Eurostat!mai ales cind solutia este: …”printr-un spor productivitate permanent și superior creșterii veniturilor.”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr