În iulie 2010, Guvernul s-a văzut obligat să taie salariile din sectorul bugetar cu 25%, să elimine al 13-lea salariu şi primele de concediu, şi să majoreze TVA de la 19% la 24%. În aproape un an de reduceri bugetare, aproape 150.000 de posturi au fost desfiinţate din acest sector, iar valul concedierilor va lovi şi companiile de stat. Ajustările bugetare vor continua şi cu tăierea unor subvenţii guvernamentale la căldură, din această toamnă.
După oprirea hemoragiei banilor din buget, Guvernul pare că întârzie să ia măsurile de întremare a economiei, de relansare reală. Abia la începutul acestui an, Executivul a operaţionalizat un sistem de sprijin guvernamental pentru tinerii antreprenori, însă sumele oferite nu pot depăşi 10.000 de euro şi se obţin doar cu proiecte foarte bine articulate, dar şi cu un capital iniţial consistent din partea aplicantului.
cursdeguvernare.ro a consultat trei economişti importanţi, buni cunoscători ai măsurilor guvernamentale: cu se vede relansarea ecopnomiei şi din alt unchi decât din Palatul Victoria, şi de unde ar putea veni salvarea.
Daniel Dăianu: Nevoie de proiecte mari, de fonduri europene
În privinţa măsurilor de relansare economică deja luate de Guvern, Daniel Dăianu apreciază lupta împotriva muncii la negru, după ce Executivul a implementat noul Cod al muncii.
” Cele peste 200.000 de contracte de muncă noi sunt din economia subterană. Eu cred că au ieşit de teamă, au ieşit mulţi, chiar dacă şi-au refăcut şi contractele”, a spus Dăianu.
El apreciază şi programul Prima casă, dar îl consideră insuficient, pentru că ”băncile se mişcă greu”.
Despre programul destinat tinerilor antreprenori, economistul spune că este unul simbolic, ”cu acesta nu relansezi economia”.
În privinţa măsurilor pe care ar trebui Guvernul să le ia, Daniel Dăianu pune accent pe colectarea de taxe şi impozite mai efecient.
”Dacă te uiţi la ţările din Balcanii Occidentali, unde nivelul de venituri pe locuitor nu este superior celui din România, încasările bugetare sunt peste 37-38% din PIB. Prin urmare, noi avem necazuri mari cu administraţia publică şi cu funcţionarii de acolo care nu-şi fac treaba şi care chiar extrag rente, există şi influenţa politică, prietenii politici. Asta înseamnă relansare, să iei taurul de coarne”, a spus fostul ministru.
O altă măsură guvernamentală ar trebui să vizeze absorbţia fondurilor europene.
”Investiţiile mari în construcţii au afecte de antrenare şi atunci putem vorbi despre un program economic, dar şi acesta se încadrează în absorbţia fondurilor europene, pentru că, dacă aveai o absorbţie şi mai intensă – fie că e vorba despre modernizarea rurală, de proiectele mari de infrastructură, fie că e vorba de bani luaţi de diversele întreprinderi – inclusiv de sectorul privat – pentru creşterea competitivităţii, toate aceste sume ar fi avut nu numai componenta de injecţie de bani în economie, dar ar fi însemnat activitate economică propriu-zisă, inclusiv formare de noi locuri de muncă”, a apreciat Daniel Dăianu.
”Al doilea aspect este că ne-am trezit târziu că trebuie să dăm drumul la proiectele mari, cu toate riscurile. Într-adevăr, Anca Boagiu (ministrul Transporturilor – n.r.) este o schimbare majoră, dar de ce abia acum şi nu acum doi ani?”, a adăugat el.
Ilie Şerbănescu: Relansarea economică putea veni doar de la capitalul străin
Despre măsurile de relansare economică luate deja de Guvern, fostul ministru al Reformei, Ilie Şerbănescu, nu crede că sunt eficiente. ” Program aşa este şi programul de la televizor. Acela nu schimbă lucrurile” – spune el despre programul destinat tinerilor antreprenori.
Mai mult, el consideră că măsurile de stimulare a economiei cerute Guvernului ar urma să aibă de fapt efect de stimulare a consumului.
”Ce se cere acum, măsuri de stimulare, mie unuia mi se par nişte lucruri caraghioase. Adică, ce să stimulezi consumul? Adică pentru ce te-ai luptat doi ani să reduci consumul, ca să-l creşti acum şi să te întorci în 2009 sau 2008?”, a argumentat fostul ministru.
În privinţa măsurilor pe care Guvernul ar trebui să le ia, Ilie Şerbănescu susţine că Executivul nu are nici bani, nici pârghiile necesare, cheia fiind la investitorii străini. Care ocolesc România din cauza veniturilor scăzute ale populaţiei.
”Ne trebuie vreo 20 de ani, din păcate am pierdut 20 ani şi relansarea nu e în mâna Guvernului, pentru că nu mai are pârghii. E în mâna celui care nu este interesat, a capitalului străin care ne-a adus aici, în situaţia unei economii cu consum fără producţie, ci băncile străine. La nivelul românesc nu există nicio capacitate de a schimba situaţia. Statul român, în afară de tăieri nu mai poate face nimic, nicio construcţie. Anul acesta va fi mai rău decât anul trecut şia nul viitor va fi mai constrângător decât anul acesta, în ciuda alegerilor şi a unor pomeni electorale probabile”, a spus Ilie Şerbănescu.
Nici pentru absorbţia fondurilor europene Guvernul nu ar avea nicio pârghie: ”Fondurile europene numai în capul politicienilor pot fi folosite. În primul rând că fondurile europene nu sunt pentru România, sunt pentru firmele străine care vor să se extindă în România. La o analiză atentă, structura fondurilor europene nu corespunde cu nimic nevoilor României, ca să schimbe modelul. Aţi văzut vreo investiţie în industrie, în agricultură pe fonduri europene?”.
Iuliu Winkler: Presiune pe bănci, reducerea CAS
Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler pare să aprecieze cel mai mult măsurile luate de guvern pentru relansarea economică.
”E bine că România a menţinut cota unică, drept principiul, dar şi procentul de 16%”, a spus Winkler.
Fostul ministru al Comerţului cuantifică şi majorarea TVA a 24%, pentru menţinerea pensiilor întregi, drept o măsură bună de relansare economică.
”Concret, ceea ce s-a făcut s-a făcut bine şi corect a fost neafectarea pensiilor, anul trecut, pentru că am fost într-o decize dificilă între majorarea TVA şi reducerea pensiilor. Altminteri, vedeţi că majorarea TVA nu a avut reprecusiuni chiar atât de dure cum se aşteptau unii dintre analişti”, a spus Winkler.
El mai dă Guvernului o bilă albă pentru că oferă garanţii guvernamentale întreprinderilor mici şi mijlocii la contractarea de credite de la bănci.
”Este o chestiune crucială, pentru că locurile de muncă nu vor veni din marile corporaţii, de la corporaţiile multinaţionale. Ele vor fi create de către întrepirnderile mici şi mijlocii . Aici ce trebuia statul să facă s-a făcut : există fond de garantare funcţional, accesibil”, a spus Winkler.
În privinţa măsurilor care trebuie luate de Guvern, europarlamentarul UDMR vrea mai multă implicare a Băncii Naţionale, pentru a determina băncile comerciale să ofere credite de dezvoltare IMM-urilor.
”Partea a doua – care nu este decât parţial atribuţia Guvernului – este problema accesului la finanţare din sistemul bancar. Aici avem o problemă enormă, care nu e doar problema României, ci a zonei de Sud-Est a UE, unde băncile se comportă puţin diferit de alte ţări, mai ales cele din vest. Chiar dacă este aceeaşi bancă, trebuie să vedem că comportamentul aceleiaşi bănci este diferit în Austria faţă de România sau în Germania faţă de Ungaria.
Problema nu poate fi reglementată prin dispoziţie de Guvern, ci trebuie să fie o presiune constructivă din partea BNR, a Guvernului şi a mediului de afaceri. Băncile străine în România au mers pe segmentul de retail mai ales către populaţie, au concurat în ultimii an în înfiinţarea de filiale, dar nu s-au adresat mediului de afaceri. Dacă băncile nu-şi schimbă comportamentul într-un timp relativ scurt – anul acesta şi anul viitor –, problema performanţei şi a competitivităţii IMM-urilor se va agrava”, a atras atenţia fodul ministru.
De asemenea, el insistă pentru reducerea grabnică a contribuţiilor la asigurările sociale.
”Reducerea nivelului CAS este corectă. Pentru că trebuie să scadă în continuare presiunea fiscală”, spune Winkler.
”Cealaltă măsură care a fost doar parţial implementată este simplifcarea impozitării – reducerea numărului de taxe şi impozite, incluzând aici taxe locale şi diverse altele pe care anumite autorităţi au abilitatea să le aplice. Mă gândesc aici la taxa de mediu sau taxa de primă înmatriculare. Ele trebuie reduse sau desfiinţate sau unificate în anuite tipuri de taxe comune. S-a anunţat acest lucru, nu s-a făcut decât parţial. Aici guvernul trebuie să fie mai hotărât, să existe voinţă politică”, a continuat eurodeputatul UDMR.
