La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Regionalizarea economică. Avantaje şi pericole. Stolojan: Problema de fond va fi polarizarea resurselor. Coşea: Atenţie la fenomenul de centrifugare.

de Vladimir Ionescu 18.6.2011

L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.

Dezbaterile politice pe marginea pretenţiilor UDMR de a menţine configuraţia etnică în judeţele cu etnici maghiari în majoritate şi ameninţările Uniunii cu ieşirea de la guvernare au eclipsat discuţiile despre implicaţiile economice ale regionalizării României.

La nivel guvernamental, premierul Emil Boc invocă argumente politice pentru regionalizare, vorbeşte despre stârpirea corupţiei şi despre detronarea „baroniadei”. În schimb, la Ministerul Economiei par să lipsească studii fundamentate desspre implicaţiile economice ale regionalizării.

În lipsa acestor date economice oficiale şi actuale, cursdeguvernare.ro a căutat răspunsuri la foşti miniştri şi specialişti în economie. Sublinierile din declaraţii aparţin redacţiei.

Theodor Stolojan – eurodeputat PDL, fost premier: Problema de fond va fi polarizarea resurselor. Discuţie pe exemple

 

Ce n-am văzut în discuţii până acum, din punct de vedere economic, este cum vor fi construite reglementările care se vor adopta prevederi care să garanteze că nu se va întâmpla ce s-a întâmplat pe timpul regiunilor, în România.

Ceea ce trebuie reglementat acum foarte limpede este cum se vor aloca resursele pentru investiţii la nivelul acestor judeţe mari. Nişte exemple: Târgovişte – judeţul Dâmboviţa, Buzăul – judeţul Buzău făceau parte din regiunea Prahova. Aceste două oraşe n-au avut absolut nicio dezvolare investiţională până nu au devenit judeţ. Până atunci toate resursele au fost concentrate la nivelul Ploieştiului.

Slobozia nu exista, era aproape un sat. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu Hunedoara, care fusese capitală de regiune. Când Deva a devenit reşedinţă de judeţ, a început declinul Hunedoarei. Vasluiul era în umbra Bârladului, care fusese capitală de regiune.

Gândiţi-vă ce înseamnă judeţul mare care va îngloba Constanţa şi Tulcea. Tulcea n-a cunoscut dezvoltare decât când a devenit judeţ, pentru că în rest, din păcate, resursele au fost alocate cu prioritate pentru Constanţa.

Problema de fond este cum se vor aloca resursele la nivelul unui asemenea mega-judeţ şi eu cred că la ora actuală clasa politică din România nu dă semne că ar putea să fie o clasă politică ce, venind la conducerea unui asemenea mega-judeţ, cine o fi partidul politic câştigător n-are importanţă, nu va proceda absolut la fel. Vor concentra resursele în acele capitale de mari judeţe.

Deja s-au creat nişte poli de dezvoltare în România care absorb foarte multe resurse, în special forţă de muncă calificată – e vorba de Bucureşti, Constanţa, Iaşi, deci îngrijorarea mea din punct de vedere economic este legată de faptul că reglementările care se vor scoate nu vor reuşi să conţină nişte criterii cât de cât corespunzătoare pentru o alocare eficientă a resurselor şi echitabilă. Din nou resursele se vor canaliza spre centru.

Gândiţi-vă ce a fost Râmnicu-Vâlcea până a devenit judeţ. Nimic. A început să se dezvolte când s-a format judeţul Vâlcea, pentru că atunci investiţiile s-au canalizat pe două direcţii: la toate judeţele astea noi, pe de-o parte infrastructura administrativă – s-au făcut casele alea albe şi tot ce era în jurul lor, unde astăzi sunt consiliile judeţene, prefecturile. Pe de altă parte, s-au fixat obiective industriale pentru fiecare judeţ.

Sibiul a fost dintotdeauna ceva deosebit în România, ca municipiu, şi era într-o permanentă concurenţă cu Braşovul în regiunea Stalin.

Sălajul. Cât timp a fost regiunea Cluj, Sălajul n-a existat ca dezvoltare. De-abia când a devenit judeţ a început lumea să audă de Sălaj şi s-a dezvoltat.

Esenţial este să vedem ce garanţii avem că resursele nu vor fi polarizate la noile centre. Asta nu înseamnă că nu trebuie făcută reorganizarea, dar trebuie găsite reglementările, trebuie văzut cum procedează alte ţări în acest domeniu, pentru a se preveni polarizarea resurselor. Problema este cine alocă resursele şi dacă regiunea e cea care se va ocupa de fonduri europene şi de alocare.

Mircea Coşea, fost ministru de stat pentru Strategie şi reformă: Există pericolul centrifugării economice. Deja a început prin înscrierea maşinilor în Bulgaria şi a firmelor în Bulgaria şi Moldova

Pe termen scurt, efectele sunt legate de politica bugetară, în primul rând. Această reorganizare, făcută fără o pregătire, nu are în spate un buget conceput pe un alt tip de metodologie care trebuie să fie pe programe multi-anuale şi pe alt tip de ordonator de credite.

Acest tip de buget ar putea să aibă dificultăţi pentru că împărţirea banilor pe mari regiuni va avea de întâmpinat o dificultate pe care nu o cunoaştem încă, şi anume cum se va prezenta nevoia de bugetare a unei regiuni după contopirea unor judeţe cu nivel de dezvoltare foarte diferit.

De exemplu, salariile pe care le avem acum în zonele istorice şi judeţe vor căpăta o altă configuraţie şi de care bugetul nu poate să ţină seama. Or, bugetarea este un lucru extrem de important, indiferent dacă ponderea bugetării locale va fi mai mare, bugetul naţional va avea încă nişte obligaţiuni pentru aceste noi regiuni pe care încă noi nu le cunoaştem.

În al doilea rând, există nişte programe europene care sunt deja aprobate pe sectoare mai ales în infrastructură, în energie – sectoare care ţin de legături intrajudeţene. Aceste legături intrajudeţene vor deveni legături intraregiuni. Or, din acest punct de vedere vor fi dificultăţi cu finanţarea în continuare a acestor programe şi cu punerea lor în practică, pentru că sistemul de referinţă şi monitorizare a banilor europeni se va schimba.

Pe termen lung, avem încă nişte dificultăţi foarte grave. Este aşa-numitul fenomen al centrifugării. Aceste regiuni nu vor creşte potenţialul economic al regiunilor prin includerea unor judeţe mai dezvoltate, pentru că numărul judeţelor mai puţin dezvoltate este mai mare în România decât cel al celor dezvoltate. Vom asista la o scădere a nivelului de dezvoltare al acestor regiuni în comparaţie cu nivelul de dezvoltare al unor judeţe actuale. Aceasta va duce la o centrifugare, pentru că în economie există această regulă: mediul de afaceri, capitalul şi factorii de producţie, se orientează către zonele unde pot fi mai bine valorificaţi. Procesul care deja a început în România – prin înscrierea firmelor în Bulgaria şi Republica Moldova, prin înscrierea automobilelor în Bulgaria – se va accentua pentru că aceste regiuni vor deveni mult mai slabe faţă de mediul exterior. Deci riscăm ca esenţa bugetară a acestor zone să fie transferată în alte ţări.

Reorganizarea nu poţi s-o faci, dacă nu o corelezi cu alte schimbări profunde, care ţin de politica fiscală, politica bugetară şi de piaţa muncii.

Problema care se discută acum, cea a ungurilor, e o problemă minoră faţă de problema economică, pe care o vom întâmpina.

Evident, firmele vor simţi nevoia să migreze dintr-o parte în alta pentru că reorganizarea administrativ-teritorială nu ţine seama de specificul de activitate economică şi nici nu vor putea fi grupate astfel.

Aici este o regulă, în judeţele mai puţin dezvoltate decât cele dezvoltate, cele sub-dezvoltate vor pune accentul. Este exact ca la migraţia popoarelor antice: poporul mai puţin culturalizat îl înghite pe cel mai culturalizat. Deci, noi vom ajunge la o scădere a potenţialului economic al acestor 8 zone şi pentru că nu vom putea proceda la o structurare a ramurilor sau activităţilor, pentru că ele vor fi aruncate în diferite părţi ale celor 8 zone.

Un singur lucru ar trebui să facă Guvernul: să amâne această măsură până când se studiază foarte bine consecinţele ei şi se iau măsuri de natură fiscală, bugetară, a pieţei muncii, pentru a compensa aceste pierderi şi pentru a pregăti o dezvoltare în viitor. Măsura de reorganizare este necesară, că e pe 8, 10, 12 regiuni, nu ştim, dar nu se poate face doar prin voinţă politică. Ea trebuie să aibă în spate o judecată economică, sociologică, antropologică foarte serioasă, pentru că nu e vorba de indicatori economici puri, cum sunt salariul, pensia – le mărim sau le scădem. Este un amalgam de factori – regionalizare înseamnă economie, societate, politică, cultură, tradiţie şi religie chiar.

Regionalizarea este necesară, pentru că evoluţia pe care o avem de la ultima regionalizare, din timpul lui Ceauşescu, arată un lucru foarte grav: disparităţile dintre regiuni s-au păstrat. Noi n-am putut să facem o anumită omogenizare a dezvoltării pe ansamblul ţării. Şi asta a fost cauză şi de bariere birocratice, de clientelism politic, care au venit peste cele birocratice, elemente care au ţinut de o anumită doză de politicianism. Cu alte cuvinte, trebuie să distrugem nişte elemente care s-au consolidat negativ şi să construim altele.

Nu pot să spun dacă putem să evităm criterii care nu sunt deloc moderne, cum este criteriul etnic, care este un criteriu de Ev Mediu. Ce fac acum UDMR şi partidul domnului Tokes sunt de Evul Mediu.

Pe termen lung, o regionalizare va dura de la 20 până la 50 de ani. Nu trebuie să ne grăbim. Eu militez pentru schimbare, dar nu înaintea unei analize, iar în urma unei analize poate să apară şi ideea că nu trebuie să modificăm nimic.

Liviu Voinea (economist, Grupul pentru Economie Aplicată): Dacă nu va începe odată cu exerciţiul financiar european 2014-2020, regionalizarea nu va accelera, ci va încetini absorbţia fondurilor europene

 

La o primă vedere, nu va accelera, ci dimpotrivă, va încetini absorbţia fondurilor europene, într-o primă etapă, dacă va fi făcută pe parcursul unui exerciţiu financiar european, adică în interiorul intervalului 2007-2013.

Este cu totul altă poveste dacă ea va fi realizată pentru a deveni operaţională odată cu exerciţiul financiar 2014-2020. Deci, dacă intră în vigoare anul viitor, va avea un efect pervers asupra atracţiei de fonduri europene şi anume va încetini această absorbţie, pentru că practic va bloca ceea ce este în curs de absorbţie  sau unele proiecte care s-au semnat şi se află la jumătatea implementării pe alte structuri administrative locale.

Este experienţa pe care România a mai avut-o. În primii 12 ani de tranziţie, am avut 14 legi de accelerare a privatizării şi de fiecare dată rezultatul fiecărei legi a fost încetinirea procesului, pentru că după fiecare lege trebuia să vină normele metodologice de aplicare, cu câteva luni înainte de lege nu mai privatiza nimeni nimic, aşteptau noua lege.

La fel se va întâmpla şi aici –”Ce rost are să mai absorbi fonduri pe o comună care va ţine de altă regiune?”

Regionalizarea nu se poate face pe genunchi, e datoria celor care o propun să vină cu o analiză de impact detaliată.

Constantin Niţă (deputat PSD, fost ministru pentru IMM-uri): Dacă desfiinţăm judeţul şi facem unul mai mare, o să unim sărăciile

Cred că prin această reorganizare practic nu se rezolvă mare lucru legat de dezvoltarea fiecărui judeţ în parte, în sensul că atragerea fondurilor europene nu depinde de această chestiune, în mare parte ci de proiectele pe care trebuie să le faci pe regiunea de dezvoltare pe care le-ai făcut până acum.

Sigur că este nevoie ca pentru o regiune de dezvoltare-de exemplu-să le dai personalitate juridică şi să iei de la consiliile judeţene anumite direcţii care în mod firesc nu ar trebui să se regăsească acolo. Mă refer la investiţii, la proiectare, viziune. Toate chestiunile acestea vor trebui aduse la nivelul regiunilor. Dacă desfiinţăm judeţul şi facem unul mai mare, o să unim sărăciile practic, că altceva nu văd cum am putea vedea rezolvarea.

Rezolvarea se face printr-o autonomie mai mare dată administraţiilor locale, prin descentralizare, în al treilea rând prin aplicarea principiului subsidiarităţii, în al patrulea rând, prin dezvoltarea acestor regiuni prezente prin preluarea unor atribuţii de la consiliile judeţene. Şi aici probabil că rolul consiliilor judeţene se va diminua, dar nu se va estompa definitiv.

Apoi, sunt implicaţii asupra cetăţenilor, legate de cheltuieli. Socotelile făcute de noi au arătat că sunt în jur de 700 de lei cheltuieli pe fiecare cetăţean. Apoi, cheltuieli pentru înregistrarea firmelor. În al treilea rând, sunt cheltuieli de organizare, administrative, care depăşesc, la nivel de ţară, câteva miliarde de euro.

Nu cred că chestiunea descentralizării şi apropierii administraţie de cetăţean se va rezolva, ci dimpotrivă, eu cred că o coagulare a administraţiei la nivel regional va determina o creştere a distanţei administraţiei faţă de cetăţean.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2011

3 comentarii

  1. Regionalizarea economică. Avantaje şi pericole | Critic Atac
    21.6.2011, 8:29 am

    […] În lipsa acestor date economice oficiale şi actuale, cursdeguvernare.ro a căutat răspunsuri la foşti miniştri şi specialişti în […]

  2. Regionalizarea bate la ușă: Proiectele românești și modelele europene. Beneficii și riscuri » CursDeGuvernare.ro
    7.2.2013, 12:47 pm

    […] (Citește și: ”Regionalizarea economică / Stolojan: Atenție la polarizarea resurselor. Coșea: … […]

    • DONTU
      23.4.2013, 8:12 am

      Cred ca fiecare specialist in materie, are pe fond dreptate si din acest motiv trebuie avut in vedere un mix de idei pentru ca regionalizarea Romaniei sa nu fie un esec.

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult