Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

La obiect

PISA 2018 – cele mai proaste rezultate din ultimii 9 ani: Record al analfabetismului funcțional pentru elevii români – 44%

Procentul analfabetismului funcțional al tinerilor de 15 ani din România a urcat cinci puncte procentuale, în medie, pe toate cele trei discipline, de la 39%… Mai mult

03.12.2019

La obiect

Bătrânii României și condițiile lor de viață din statisticile UE

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Regionalizarea bate la ușă: Proiectele românești și modelele europene. Beneficii și riscuri economice

de Claudiu Zamfir 6.2.2013

Liderii USL au anunțat că anul acesta urmează să implementeze reorganizarea administrativ-teritorială a țării, prin adăugarea unui nivel suplimentar de unități administrative – regiunile cu personalitate juridică.

După 1989, problema regionalizării a fost ridicată de guvernarea Năstase, însă a fost abandonată până în 2011, când președintele Traian Băsescu și guvernarea Boc au repus-o accentuat în discuție.

Tot în 2011, USL, proaspăt constituită, a venit cu varianta sa de regionalizare, pe care o și poate pune în practică anul acesta, când deține majoritatea constituțională în Parlament.

Regionalizarea în viziunea USL

  • Declarațiile publice ale unor lideri USL, precum premierul Victor Ponta sau vicepremierul Liviu Dragnea, conturează procesul de regionalizare și calendarul care va fi urmat:
  • În septembrie sau octombrie 2013 va avea loc referendumul pentru revizuirea Constituției, lege în care vor fi adăugate regiunile ca unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică, peste județe, municipii, orașe și comune.
  • Până la sfârșitul anului 2013, vor fi trecute prin Parlament actele normative de implementare a regionalizării.
  • Cea mai probabilă variantă de regionalizare este cu 8 regiuni, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare.
  • Viitoarele regiuni vor fi conduse de consilii regionale, care vor avea în frunte câte un președinte sau guvernator de regiune.
  • Consiliile regionale și președinții/guvernatorii regiunilor vor fi aleși de către primarii de pe teritoriul respectivelor regiuni, ca variantă de lucru.
  • Guvernul și Consiliile județene vor transfera competențe către regiuni și, implicit, posturi din schemele de personal.
  • Viitoarele consilii regionale vor emite hotărâri de dezvoltare regională.
  • Comunele mai mici se vor comasa în interiorul regiunilor.Dincolo de detaliile variantelor de lucru și de controversele care vor apărea între liderii locali ai coaliției de guvernământ și de luptele pentru putere și influență locală, există variantele europene de reorganizare administrativ-teritorială, precum și modelele unor state – precum Polonia – care au reușit.

Regionalizarea în Uniunea Europeană – modele

România a rămas în urmă în privinţa obligaţiei de conformare la sistemul NUTS – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale de Statistică. Cele 8 regiuni de dezvoltare corespund nivelului NUTS 2, care prevede împărţirea Uniunii Europene în unităţi administrativ-teritoriale cu populaţie de minimum 800.000 de locuitori şi maximum 3 milioane de locuitori.

Nomenclatorul european prevede şi alte niveluri: NUTS 1 – cu unităţi între 3 şi 7 milioane de locuitori (România are 4 astfel de unităţi, fără personalitate juridică) şi NUTS 3 – unităţi cu populaţii de 150.000-800.000 de locuitori (corespund judeţelor de astăzi, în cazul României).

Într-un document parlamentar care foloseşte date din anul 2009 , se arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anu 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

”În această repartizare, asociaţiile colectivităţilor locale au un rol foarte important. În toate statele europene, conform politicii comunitare de coeziune, scopul principal al utilizării veniturilor şi fondurilor europene a fost eliminarea decalajelor între diferite colectivităţi teritoriale, încercându-se a se depăşi tensiunile între teritorii”, se arată într-un studiu parlamentar făcut înainte de tentativa de regionalizare din 2011.

(Citește și: ”Regionalizarea economică / Stolojan: Atenție la polarizarea resurselor. Coșea: Atenție la fenomenul de centrifugare”)

Studiul parlamentar privind împărţirea administrativă în Uniunea Europeană identifică 4 modele de regionalizare. Această diversitate de modele reprezintă o provocare privind stabilirea de regiuni de dezvoltare comune la nivelul întregii Uniuni Europene:

1. Tradiţia napoleoniană. Este prezentă în Franţa, Italia, Spania, Grecia, Europa Centrală şi de Est. Acest mode se bazează pe centralizarea autorităţii, uniformitate şi simetrie.

2. Tradiţia germană . Este prezentă în Germania, Austria, Olanda. Acest model recunoaşte – alături de un stat puternic – entităţi intermediare de autoritate.

3. Tradiţia anglo-saxonă. Este prezentă îndeosebi în Marea Britanie. Acest model nu recunoaşte noţiunea de stat ca persoană juridică.

4. Tradiţia scandinavă. Suedia şi Finlanda aplică acest model. Acasta a preluat de la modelul francez principiul uniformităţii, dar l-a aplicat într-un cadru ceva mai descentralizat.

Majoritatea statelor membre ale UE sunt organizate în teritoriu pe două nivele (de exemplu, Austria, Ungaria, Irlanda, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Suedia), iar câteva au o organizare pe trei nivele (Germania, Spania, Italia, Polonia). Acestea din urmă sunt state cu suprafeţe şi cu populaţii mari, iar aici colectivităţile teritoriale au competenţe largi şi nu există o tutelă a unei colectivităţi teritoriale asupra alteia.

În majoritatea cazurilor, procesul de regionalizare a coincis cu descentralizarea, care a mutat de la guvern la autorităţile locale decizia privind colectarea taxelor şi împărţirea resurselor.

”În multe state europene, procesul descentralizării a avut, în principal, tendinţa regionalizării, creându-se nivelul teritorial regional (. Cehia, Slovacia, Danemarca, Slovenia), sau prin consolidarea autonomiei regiunilor existente (Germania, Spania, Italia, Franţa, Polonia). Crearea regiunilor în noile state membre (Ungaria, Lituania, România) a constituit prilej de noi experimentări”, mai descrie studiul procesul de descentralizare.

Modelul polonez – 16 voievodate la 38 de milioane de locuitori

Polonia înainte de regionalizare

Cu o populaţie triplă față de a României, Franţa are 26 de NUTS 2 (structuri de dimensionea regiunilor de dezvoltare românești), iar cu o populaţie dublă, Polonia are 16 NUTS 2. De unde ar rezulta că opţiunea României de opt NUTS 2 are acoperire, nu doar ca populaţie, dar şi ca teritoriu.

În Polonia, țară cu 38 de milioane de locuitori, procesul descentralizării a fost iniţiat din anul 1990 şi a cuprins asigurarea autonomiei locale şi reforma organizării teritoriale.

Obiectivul esenţial al reformei administrative poloneze era îndeplinirea exigenţelor Chartei Autonomiei Locale a Consiliului Europei, semnată de Polonia în 1994, dar şi a dreptului comunitar, în perspectiva aderării Poloniei la Uniunea Europeană.

Reforma poloneză a vizat acordarea competenţelor necesare colectivităţilor locale, astfel încât să se răspundă în mod eficient nevoilor cetăţenilor şi să poată fi accesate fondurile europene.

Reforma administrativ-teritorială propriu-zisă a început în anul 1999 şi a avut ca rezultat dezvoltarea politicii regionale.

Atunci s-a stabilit un sistem al administraţiei pe trei nivele: comune (gmina), districte (powiaty) şi regiuni (voievodate).

În acest proces au apărut, iniţial, numeroase dificultăţi, determinate de lipsa unei strategii de dezvoltare regională, a unor proceduri financiare adecvate şi a unei capacităţi de cofinanţare adecvată.

Polonia dupa regionalizare

De la 1 ianuarie 1999, în Polonia s-au delimitat 16 noi regiuni care corespundeau metodologiei comunitare, fiind regiuni de nivel european NUTS II – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică de nivelul II -, aşa cum doreşte şi PDL să procedeze (însă într-un sistem cu mai puţine unităţi teritoriale, România având şi o populaţie cu 16 milioane de locuitori mai redusă decât a Poloniei)

După un an şi jumătate, Guvernul de la Varşovia a emis o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unui clasament NUTS provizoriu: 2.489 de comune (gminas), 373 arondismente, districte (powiaty), 44 grupări de arondismente (powiaty), 16 provincii (województwo-voievodate).

În prezent, Polonia are o administraţie locală organizată pe 3 niveluri, compusă din 2.478 comune, 379 districte (powiats) şi 16 regiuni (voievodate).

Fiecare eşalon are competenţe proprii şi competenţe delegate care sunt atribuite prin lege.

Comunele (gmina) sunt conduse de o adunare deliberativă şi un birou executiv, condus de un primar, numit wojł în comunele rurale, burmistrz în comunele urbane şi prezydend miasta, în oraşele de peste 100 000 locuitori.

Districtele (powiaty) sunt entităţi administrative care au în jur de 100.000 de locuitori. 65 de oraşe poloneze cumulează funcţii ale comunelor şi ale districtelor.

Provincia este condusă de un consiliu şi un birou executiv, condus, la rândul lui, de un preşedinte.

Regiunile (voievodatele) sunt cele mai mari entităţi administrative şi sunt în număr de 16. Structura lor cuprinde un corp administrativ (sejmik wojwodzki) şi un corp executiv (zarzad wojwodzki), condus de un mareşal. Voivodatele au suprafaţa cuprinsă între 9.412 km2 şi 35.589 km2 şi o populaţie cuprinsă între 1.000.061 şi 5.130.000 locuitori. Regiunile au competenţe în special în domeniul apei, drumurilor, sănătăţii, serviciilor sociale, educaţiei, culturii şi dezvoltării economice.

Populaţia principalelor capitale regionale variază între 119.000 locuitori (Zielona Gora), peste 571.000 locuitori (Poznan) şi peste 600.000 locuitori (Varşovia).

Motivele regionalizării – gestiunea locală a fondurile europene

Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene a fost invoactă, îndeobște, de politicienii de la toate partidele pentru reorganizarea administrativ-teritorială.

De altfel, în cazul fondurilor europene din programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, pe partea de întreprinderi mici și mijlocii, Guvernul Ponta a decis ca gestiunea POSCCE să fie transferată la Agenţiile de Dezvoltare Regionale (ADR), care sunt controlate de şefii consiliilor judeţene.

Forţa economică redusă şi fondurile relativ mici disponibile pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni recomandă punerea laolaltă a mai mulţi contribuabili, care să beneficieze ulterior de obiective realizate, nu începute .

UE merge pe concentrarea eforturilor investiţionale, iar prioritizarea lucrărilor de infrastructură şi a reţelelor edilitare va naşte ample dispute în organele de decizie locale, oricum se vor chema acestea. Disiparea banilor pe arii mai mici are avantajul că este mai echitabilă dar are si dezavantajul că măreşte costurile de ansamblu şi întârzie finalizarea lucrărilor.

Varianta poloneză are, prin urmare, avantajul unei mobilizări mai uşoare a fondurilor şi costuri mai reduse pentru contribuabil.

Riscuri economice și sociale

În cazul în care se nu va merge pe regiuni „mixte”, care să includă şi judeţe mai dezvoltate şi judeţe mai puţin dezvoltate, se poate ajunge la „purificarea economică”: zone uniform bogate sau uniform sărace, între care decalajele sunt, practic, imposibil de recuperat.

Cea mai afectată, în acest caz, ar fi dezvoltarea infrastructurii, care presupune o arie mare geografic pe care să se realizeze căile de comunicaţii în mod uniform, cu participarea financiară de rigoare. De exemplu, cum va mai fi posibilă dezvoltarea rapidă a legăturilor dintre Moldova şi Transilvania, dacă drumurile trec printr-unele dintre cele mai sărace judeţe ale ţării, Harghita şi Covasna?

Un alt pericol este fenomenul centrifugării. În anul 2011, economistul Mircea Coșea atrăgea atenția asupra faptului că numărul judeţelor mai puţin dezvoltate este mai mare decât cel al celor dezvoltate. Astfel, în regiunile care vor include doar sau preponderent județe sărace vom asista la o scădere a nivelului de dezvoltare.

Potrivit lui Coșea, acest fapt conduce la riscul centrifugării, conform regulii după care mediul de afaceri, capitalul şi factorii de producţie se orientează către zonele unde pot fi mai bine valorificaţi.

Acest proces a început deja în România, prin înscrierea firmelor în Bulgaria şi Republica Moldova, prin înscrierea automobilelor în Bulgaria și se va accentua pentru că aceste regiuni vor deveni mult mai slabe faţă de mediul exterior. ”Deci riscăm ca esenţa bugetară a acestor zone să fie transferată în alte ţări”, a conchis Coșea.

Un al treilea pericol este legat de alocarea inechitabilă a resurselor în aceste regiuni. Fostul premier Theodor Stolojan atrăgea atenția, în 2011, că în România există tendința canalizării resurselor către centru. Astfel, cele 8 județe care vor avea capitala regiunilor vor atrage resursele în detrimentul celorlalte județe din componența regiunilor.

”Deja s-au creat nişte poli de dezvoltare în România care absorb foarte multe resurse, în special forţă de muncă calificată – e vorba de Bucureşti, Constanţa, Iaşi, deci îngrijorarea mea din punct de vedere economic este legată de faptul că reglementările care se vor scoate nu vor reuşi să conţină nişte criterii cât de cât corespunzătoare pentru o alocare eficientă a resurselor şi echitabilă. Din nou resursele se vor canaliza spre centru”, atrăgea Stolojan atenția în 2011.

Varianta de lucru a regionalizării românești cu care USL testează reacțiile din teritoriu

Pe lângă declarațiile oficiale ale liderilor social-democrați ai USL, la presă a ajuns și un proiect de lege privind regionalizarea, de la aripa liberală a Uniunii.

Proiectul nu a fost asumat oficial de nimeni din USL, însă, în schimb, a fost contestat de reprezentanți ai PSD.

Controversa proiectului rezidă în primul rând în stabilirea capitalelor celor 8 regiuni propuse, configurație care defavorizează municipii mari, cu tradiție, precum Iași, Brașov sau Constanța, în favoarea unor orașe cu importanță mai redusă în prezent: Piatra Neamț, Alba Iulia, respectiv Brăila.

Regiunile care apar în draft:

  • Regiunea Bucuresti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa in municipiul Bucureşti;
  • Regiunea Centru: judeţele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, cu reşedinţa in municipiul Alba Iulia ;
  • Regiunea Nord Est : judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava si Vaslui, cu reşedinţa in municipiul Piatra Neamţ ;
  • Regiunea Nord Vest : judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramureş, Satu Mare si Sălaj, cu reşedinţa in municipiul Cluj-Napoca ;
  • Regiunea Vest : judeţele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timiş, cu reşedinţa in municipiul Timişoara;
  • Regiunea Sud Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi si Gorj, cu reşedinţa in municipiul Craiova;
  • Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova si Teleorman, cu reşedinţa in municipiul Călăraşi ;
  • Regiunea Sud Est : judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa in municipiul Brăila.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2013

9 comentarii

  1. Marian GHIONU
    7.2.2013, 12:27 pm

    Ceva e in neregula cu aceasta analiza, nu vad nimic de “baronii regionali”!

  2. Dan Ghergut
    7.2.2013, 2:45 pm

    Din ce punct de vedere “România a rămas în urmă în privinţa obligaţiei de conformare la sistemul NUTS – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale de Statistică”? Romania este prezenta in anexa regulamentului NUTS cu toate unitatile cerute si dispune de statistici la nivel NUTS2.
    Mai intai, insa, traducerea folosita este fie incorecta, fie neuniforma. NUTS este un nomenclator de unitati teritoriale pentru scopuri statistice, nu unitati teritoriale “de statistica”. Legat de acest aspect, unitatile NUTS2 nu sunt apropric unitati administrative, fiind totusi determinate de acestea. Unitatile administrative de nivel NUTS3 sunt grupate in unitati NUTS2 ca sa corespunda criteriilor statistice de marime a populatiei, stabilite prin regulament, nu unei unitati administrative de acest nivel. Cu alte cuvinte, sa nu punem carul inaintea boilor. NUTS2 nu impune nicio organizare administrativa echivalenta. Dar daca exista o delimitare administrativa care corespunde si criteriilor NUTS (NUTS2 in acest caz), cu atat mai bine.

  3. I. P.
    7.2.2013, 6:46 pm

    De 23 de ani in Ro se fac REFORME de forma si nu de fond care au ca rezultat numai hibridizari esuate.In cazul regionalizarii POLITRUCII romani intentioneaza sa faca restructurare teritorial-administrativa fara schimbare de fond,iar nr functiile birocratice sa creasca exponential.Unde nu-i stiinta si credinta nu-i nici “PUTILINTA” nici mantuire, ramanem in continuare oaia neagra a Europei pana ne va manca lupii desi ca natiune avem minti luminate dar alungate din tara sa fie folosite afara.

  4. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    8.2.2013, 10:59 am

    I.1.Regionalizarea se bucura de un larg interes public si institutional, amintind aici si analiza sociologica a prof. clujean Vasile Dancu, ori dezbaterea “tehnica” a Academiei de Advocacy Timisoara, din 23 nov 2012.Consultarea lor poate fi instructiva, pentru persoanele interesate sau angrenate,in acest parcurs al regionalzarii.
    Regionalizarea a aparut ca urmare a unor nevoi de control economic si militar a unor zone ocupate, fie a fost rezultatul unei evolutii firesti, sociale si economice, pentru a valorifica potentialul uman si economic regional,local.
    In Romania insa,locul unor proiecte de tranzitie, care sa fi conservat si dezvoltat economia postcomunista,lipsa unor programe economice ale UE sau intelighentiei economice romanesti,ale clasei politce sau institutelor economice – care sa conduca la reconstructia economica si industriala – a fost luat de serii mereu repetate,de mituri economice.
    Dupa Revolutie,dezvoltarea trebuia sa vina de la capitalsm, de la aderarea la NATO,fie adusa de americani, apoi de la integrarea in UE si in sfirsit, de mitul de serviciu al dezvoltarii:Regionalizarea.
    Intre aceste perioade “mitice”, dezvoltarea a fost asteptata si de la agricultura, turism,incurajarea afacerilor tineretului,a stabilirii la tara, a incurajarii antreprenorilor de a angaja, platindu-le 12 mii de Euro, 700 de lei lunar, etc.
    2. Nimeni si niciodata din UE sau Romania,nu s-a aplecat – asa cum a aratat comentatorul precedent (I.P.)- la problemele de fond ale dezvoltarii, mereu plutindu-se deasupra celor de forma.

  5. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    8.2.2013, 12:21 pm

    II.1.Incapabila de viziuni sau proiecte “aplicate” de dezvoltare economica,UE cauta sa compenseze situatia, prin surogate economice, cum sint fondurile gratuite de dezvoltare.Iar Romania a cazut in aceasta capcana,eludind nauca,orice alte resurse si cai de dezvoltare!
    Existenta banilor UE este benefica,insa cu 180 de Euro pe an, pe cap de locuitor,nu se face mare lucru, cind un loc de munca, costa de la 60 de mii de Euro in sus,in Romania lipsesc 5 milioane de locuri de munca, necesarul anual de investitii,fiind de minim 30 de milarde de Euro.
    Fondurile UE sint greu de atras, in lipsa unei experiente manageriale si institutionale,imposibil de construit – in conditiile in care, miturile,surogatele si formalismul tin locul unor proiecte de aducere a competitivitatii economice nationale, la un indice de 1-10(ca al tarilor dezvoltate)- de la actualul indice 74(de tara bananiera).
    2.Este de tras un mare semnal de alarma, daca scopul regionalizarii si acest urias efort de schimbare,se face doar pentru a absorbi fonduri europene, iar dezvoltarea viitoare a tarii sta numai in aceste fonduri minuscule comparativ cu nevoile de investitii.
    3.Implementarea noii structuri economice si teritoriale nu are nici o influenta pozitiva, asupra cresterii economice nationale sau locale/regionale, fara o pregatire prealabila(ori macar simultana cu lansarea procesului regionalzarii),constind in constructia unor institutii “dezvoltatoare” economic si cuprinderii intregii populatii, intr-un proiect national, cu aceeasi destinatie pregatitoare.
    4.Un model sau altul de regionalizare nu constituie decit un tipar orientativ, tiparul national de zonare trebuind sa porneasca atit de la trasee geografice si teritoriale, cit si spre o zonare regionala/locala in care, procesul de dezvoltare are un anumit avans, iar acesta se poate articula si amplifica prin utilzarea de resurse locale sau regionale (umane,materiale,geologice,tehnologice,tehnico-stiintifice,universitare,etc.).
    5.Fara un proiect national de reconstructie economica si industriala, care sa stabieasca obiectivele fizice ale dezvoltarii pe termen imediat,scurt, mediu si lung,capabil sa orienteze logistic si tehnic procesul national si local/regional de dezvoltare, nu avem de a face cu un adevarat proiect economic, ci cu unul birocratic-administrativ.
    Problematica dezvoltarii nationale si locale/regionale si termenii tehnici si organizatorici ai unei asemenea schimbari (a centrelor de decizie si dezvoltare economica),pe care o presupune regionalizarea,a fost dezbatuta ani intregi acolo unde s-a produs,iar schimbarile au durat perioade indelungate,pina s-a format structura umana,administrativa,economica si institutiile locale/regionale “dezvoltatoare” economic.
    6.Regionalizarea nu poate fi rezultatul unei campanii de tip “militar”, facuta intr-un sezon si pentru a beneficia numai de fondurile UE!
    Romania trebuie sa porneasca spre dezvoltare cu un proiect cuprinzator, in care fondurile europene sa fie numai o PARTE a finantelor atrase pentru dezvoltare, regionalizarea trebuind sa fie si ea numai PARTE a procesului national de dezvoltare(iar nu un scop in sine), scotind-o din starea de mit si unica solutie “la zi” pentru dezvoltare si reindustrrializare!
    Pregatirea REGIONALIZARII ECONOMCE presupune mult mai mult, decit simpla impartire adminsitrativa,insa problematica,componentele organizatorice si economice ale regionalizarii (economice)care sa conduca la dezvoltare regionala(care este scopul primordial al regionalizarii) lipsesc din analiza,dezbaterea si viziunea de lucru Guvernamentala.
    7.Aspectul fundamental al situatiei de fata, este ca regionalizarea economica nu poate fi “proiectata” tehnic si economc, nici demarata, in lipsa unui “program national de reconstuctie economica si industriala”, care sa stabileasca raporturile si determinarile politice,economice administrative, organizatorice,fiscale si finaciare, etc.intre dezvoltarea nationala si cea regionala,resursele si mecanismele concrete care le sustin,modalitatile in care “centralii si localii” dobindesc capacitati personale si institutionale de a dezvolta economa nationala si locala, raportul dintre interesele industriale locale si nationale, etc.

  6. fds
    8.2.2013, 4:23 pm

    http://www.deferlari.ro/2013/02/o-propunere-de-regionalizare-bacaul.html

  7. Vasile
    10.2.2013, 8:46 pm

    Controversa e pe Harghita si Covasna pentru ca se modifica structura etnica, varianta cu 8 regiuni ii face din majoritari, minoritari. Romania s-a angajat ca nu va modifica sttructura etnica, aici e marea problema a guvernantilor si motivul pentru care Basescu a oferit varianta de 8 regiuni cu 2 judete, Harghita si Covasna sprijinite de la centru ca pana acum, asta ca sa nu le dea o regiune a lor.

  8. Ionita
    1.4.2013, 5:46 pm

    Vedem ca ideea nu ne apartine este si ea impusa,experimentatrea se face pe prosti si pe tari de mina a 2-a se vor gasite motive iar ce-l mai bun motiv de VRAJBA chiar si intre neamuri de singe nu pentru o tara a fost si v-a ramine BANUL.
    Vedem ca la baza impartirii banilor sta si REGIONALIZAREA,asta pina se porneste cearta pina se fac cartile,iar de aici pina la RUPTURA DEFINITIVA intre frati nu sta decit IMPARTEALA,sau ATRIBUIREA (APROBAREA)de bani pe proiecte ,bineinteles si acelea controlate in acelas sens ,sa nu deranjeze pe cel care plateste” MUZICA”,ca la dans au fost chemati toti !!!,ramine care pe care v-a calca pe PAPUCI ca sa sara tandara,in rest totul devine
    BILCI ….
    Nu sunt NOSTRADAMUS,dar sunt tari care sunt membre a UE si nu au nici o treaba cu REGIONALIZARI,fiecare asa cum l-a apucat PLOAIA (UE) si au bine merci bani de dezvoltare.
    Problema Romaniaei este alta :au ajuns in virf toti prostii si cum in prostie nu-i ierarhie toti dau cu parerea ,toti au dreptate si nu stiu cumsa aleaga !!!,ce-i bun,ce-i rau !!!.
    Practic Romania deranja si trebuia pusa cu botul pe labe,n-a fost nevoie s-o mai puna ei s-a pus singura cu ajutorul cozilor de topor din tara.
    Iar acu nu se mai poate scula nici in genunchi !!!.
    Si asa invata romanul pe pielea lui de ce-i in stare prostul cind ajunge sus !!!

  9. Cm.Dragan
    26.6.2013, 2:27 pm

    In decuparea regiunilor intervin o serie de factori,intre care si “taditia”. De aceea va propun urmatoarea structurare ajudetelor pe regiuni care sa tina seama tocmai de acest criteriu:

    1.MOLDOVA – Nord-Est (Vrancea,Suceava, Botosani, Bacau, Vaslui, Neamt, Iasi),
    2. DOBR0GEA – Galati,Braila, Tulcea, Constanta ,
    3. MARAMURES – Cluj, Maramures, Satu-Mare, Salaj, Bistrita-Nasaud,
    4. MUNTENIA – Arges,Buzau, Teleorman, Dambovita, Calarasi, Prahova, Giurgiu, Ialomita,
    5. BANAT – Arad, Hunedoara, Caras-Severin, Timis, Bihor),
    6. OLTENIA- (Gorj, Valcea, Dolj, Olt, Mehedinti),
    7. TRANSILVANIA (Brasov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mures, Alba) si
    8.BUCURESTI- Ilfov.
    Nu cred ca regiunile trebuie sa fie cat mai egale ca suprafata,sau chiar putere economica.
    26.06.2013 Cm.Euroleul

Lăsați un comentariu


Europa

Congresul SUA cere sancționarea companiilor implicate în Nord Stream 2. Și OMV pe listă

Iulian Soare

Comisiile pentru apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naționale, care ar forța administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras 12 decorații – în listă: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Adrian Severin

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete privind retragerea decorațiilor atribuite în trecut lui Adrian Năstase, Bucur… Mai mult

Stiri

Producția Uzinei siderurgice Hunedoara a fost suspendată de ArcelorMittal

Vladimir Ionescu

Scumpirea energiei pe piaţa liberă ca urmare a OUG 114/2018 este motivul  invocat de ArcelorMittal pentru oprirea  producţiei la Uzina siderurgică din Hunedoara încă din… Mai mult

Europa

UE pregătește o nouă procedură de acceptare a noilor membri. Oficial de la Skopje: Promisiunile nu mai sunt suficiente

Iulian Soare

Uniunea Europeană modifică procedura pentru acceptarea de noi membri, intervențiile urmând, printre altele, să garanteze că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă… Mai mult

Europa

Reforma sistemului francez de pensii – pensiile speciale eliminate, vârsta de pensionare rămâne 62 de ani, pensie minimă 1.000 euro

Iulian Soare

Premierul Edouard Philippe a prezentat miercuri proiectul de reformare a sistemul pensiilor publice franceze, document ale cărui principale prevederi desființează pensiile speciale și impune un… Mai mult

Stiri

Microîntreprinderile din România au ajuns la un grad de îndatorare de 73% – analiză Instant Factoring

Vladimir Ionescu

Gradul de îndatorare al microîntreprinderilor din România a ajuns, în 2018, la 73%, cele mai afectate fiind companiile cu o cifră de afaceri mai mică… Mai mult

Stiri

Guvernul a demis 28 de prefecți și a numit doar 13

Vladimir Ionescu

28 de prefecți și 11 subprefecți au fost schimbați în ședința de marți a Guvernului. Operațiunea de înlocuire a reprezentanților puterii în teritoriu a fost… Mai mult