La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Regionalizarea. Cu nişte swingeri politici şi responsabilitatea lor

de Cristian Grosu 16.6.2011

Iniţial mă gândisem aşa: „Regionalizarea: Unde începe dreptatea ungurilor. Şi unde sfârşeşte ea”. Dar rândurile unui prieten m-au făcut să privesc dincolo de subiectul reorganizării teritoriale. Dincolo, hăt, departe, până în urmă cu 20 de ani. Când UDMR-ul lui Domokos Geza se năştea din acelaşi trunchi cu FSN-ul lui Ion Iliescu.

Din acelşi trunchi”: pentru că aşa cum forţa social-democraţiei lui Năstase şi Iliescu consta în cei care chiar aveau nevoie de cornul şi laptele de la guvern, şi puterea UDMR s-a sprijinit pe populaţia maghiară ţinută ostatică de partidul care – într-un fel pe care majoritarii de oriunde nu au cum să-l înţeleagă – o reprezenta.

Nu e dur deloc „ostatic”. Dacă cineva ar face un studiu cinstit în multe sate din HarCov, ar constata că electoratul UDMR e la fel de rupt de România înconjurătoare ca şi vechiul electorat al PDSR-ului dintr-un cătun fără asfalt şi electricitate din Botoşani. Evident, nu vorbim de “Secuimea” vizibilă din goana maşinii: şi mie îmi place să încetinesc în curatele lor sate şi să nu mi se pară lungi semafoarele din Tg. Mureş.

Dar eu vorbesc de alt HarCov decât cel aşezat de-a lungul şoselelor pe care se întorc în colegii demnitarii UDMR. De satele din HarCov în care nu ştiu româneşte nici tinerii, şi nimănui nu i se pare că asta e un handicap devastator, şi în care reglajele fine şi rezolvările care cer nuanţe şi stiinţă de carte au fost şi încă sunt îngropate în cele mai rudimentare clişee naţionaliste şi etnice. Clişee comode, la adăpostul cărora nimeni nu s-a gândit şi la reversul medaliei. În treacăt fie spus: nu limba maghiară în manualele din HarCov e problema, ci tocmai limba română. Dar ţinerea electoratului maghiar rupt, prin handicapul limbii, de lumea înconjurătoare, să fi fost doar teama UDMR de asimilare?

Paradoxal, tocmai de aici, de unde sfârşeşte responsabilitatea UDMR, începe şi dreptatea lui, cel puţin în materie de regionalizare. Un exemplu – s-ar putea petrece, s-ar putea să nu: cele 80 de procente maghiari din HarCov ar putea deveni 35-40 într-un superjudeţ cu Brasovul, Sibiul şi Alba. Iar un consiliu „superjudetean” (sau regional) dominat 60-65% de majoritari ar putea, cel puţin teoretic, să dirijeze investiţiile în alte zone decât HarCov-vul unde majoritari sunt ungurii. Aici, da, UDMR ar avea dreptate, căci cele două judeţe sunt foarte, foarte jos.

Pe vremea când eram redactor-şef la Cotidianul, colegul Marius Cosmeanu şi secţia economic au făcut o analiză: chiar, tot strigă UDMR după autonomia HarCov: cum s-ar descurca ea singură această mică enclavă? Au vorbit cifrele: infrastructură la pamânt, industrie nu, PIB pe cap de locuitor între cele mai mici din ţară, investiţii mărunte şi fără viitor, agricultură de subzistenţă, bugete proprii prăpădite. Iar Remus Radu, după ce a descins în secuime să vadă la faţa locului problema manualelor şi a învăţământului s-a întors derutat: absolut toţi politicienii de la Bucureşti bat câmpii, problemele sunt mult mai complicate decât clişeele cu care, de ani de zile, se împroaşcă UDMR şi PRM, oamenii ăia chiar au nevoie de ajutor. De fapt, aceste clişee sunt populismele de bază ale UDMR, la distanţă egală de realitate ca şi cele ale stângii, ale dreptei, ale oricărui partid.

Asta e situaţia HarCov, în numele căreia ar trebui să strige UDMR. Dar nu pentru asta strigă. Şi tocmai din acest punct, unde începe, dreptatea acestui partid şi sfârşeşte. Pentru că ea ridică atât problema eficienţei politice a UDMR, cât şi pe cea a bunei credinţe.

Ce a câştigat, în definitiv, HarCov din faptul că partidul care-l reprezintă este la putere de 15 ani – chiar anii în care s-au pus bazele construcţiei României cât de “europeană” o fi ea astăzi?

În 1996 a intrat la guvernare cu CDR partener. În 2000, a intrat alături de PSD-PUR, în 2004 a început guvernarea alături de alianţa DA şi-a păşit în Europa. Acum guvernează cu PDL şi UNPR. Dacă la anul se va întoarce Adrian Năstase (desigur, prin Ponta, Antonescu şi Voiculescu), o să auzim iarăşi că, fără UDMR la guvernare, ungurii (ungurii, nu udemeriştii) din HarCov or să păţească nu ştiu ce. Asta e poziţia de pe care trebuie judecată eficienţa acestui partid care are tot ce-i trebuie ca să fie eficient: vocal, spălăţel, cu şarm şi foarte open minded când e vorba de a schimba partenerii, sau de a se lăsa schimbat între ei.

Dar aici intervine partea cealaltă: buna/reaua credinţă. Căci paharul guvernării UDMR nu are doar partea goală, cu cele două judeţe de amărîţi ţinuţi cu heblul tras de România în mişcare. Să vorbim puţin şi de partea plină.

Cu ani în urmă (prin 1996?), un baronete PSD (Corneliu Iacobov) îmi explica, luându-mă de un nasture, de ce PDSR va rămâne 12 ani la guvernare: „Nu vrem 13”. Era o glumă pritocită la Bucureşti şi trimisă prin fax filialelor din ţară. Dar dincolo de ea, nici în cele mai urâte vise ale lor, baronii locali “de stânga” şi “de dreapta” nu se gândeau că roata se va învârti atât de repede. Pentru ei, clienţii fideli (şi, în felul acesta, „cinstiţi”) venirea şi rămânerea la putere e un joc greu şi complicat, pentru care chiar trebuie să „muncească”. Nu e atât de simplu ca la UDMR: să-ţi ţii electoratul în joc de glezne pe întuneric, pompându-i andrenalină cu miza autonomiei, în vreme ce clientela suge din încă o guvernare. De aia domnul Verestoy Attila va fi întotdeauna mai frate cu codrul decât Oprişan, Manţog, Falcă, Mazăre şi alţi vremelnici în ale guvernării. De aia românii „de bine” privesc cu nostalgie la vremurile în care îi invidiau pe udemerişti pentru judecata, discursul şi ştaiful lui Georgy Frunda, ajuns astăzi unul din cei mai înverşunaţi duşmani ai Agenţiei de Integritate.

Dar reaua credinţă mai are o dimensiune. Mai serioasă, cu o miză mai mare. Să ne uităm în jur, în Europa. În urmă cu doi-trei ani, credeam cu toţii că vom trece repede la moneda euro, şi că odată cu asta vom vorbi româneşte cu accent când ne vom întoarce pe Otopeni. Astăzi, criza ne-a trezit la realitate, iar ţările (unele cu mult înaintea noastră – vezi Polonia) se reîntorc la ce au încă în mână: moneda naţională. Şi odată cu moneda, îşi reîntorc privirile între propriile graniţe. Prudenţă la tot pasul, toată lumea suflă acum până şi într-o amărâtă integrare în Schengen. Departe de-a se dizolva, naţiunile se redescoperă, îşi reevaluează şi-şi revalorizează potenţialul. Or regionalizarea României nu are voie să omită această realitate, mai ales când ţări precum chiar Ungaria mizează atât de mult pe identitate şi control. De altfel, politica domnului Victor Orban în materie de modificare a Constituţiei, naţionalizare a fondulrilor private de pensii, „reglementare” a presei, a pus pe gânduri multă lume la Bruxelles şi Strassbourg. Regionalizarea complică această reevaluare, ea înseamnă intrarea într-un foarte complicat joc politic, economic, cultural, financiar, în care doar reglajele fine ale tuturor instrumentelor guvernării pot da previziunile corecte despre cum se vor brodi, până la urmă, lucrurile în Europa.

Şi de unde atâta fineţe la guvernul domnului Emil Boc? Sau poate că toată această tevatură e doar pentru a se obţine o „împărţeală” ceva mai favorabilă UDMR şi pe „preţul corect”? Oare s-ar putea juca cineva, pe o psihologie socială specifică crizei, cu aşa ceva?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.6.2011

5 comentarii

  1. John din Sud
    17.6.2011, 7:55 am

    Graba pedeleului (si a acolitilor mercenari politici, adica oameni fara convingeri politice, sociale sau morale) ar veni cam asa: Daca se adopta legea asta cu 8 judete (probabil prin metoda asumarii raspunderii, care ar trebui interzisa sau lasata doar pentru cazuri extreme, cum ar fi starea de razboi) anul asta, atunci ea se va aplica de la anul, probabil 1 ianuarie sau pe-aproape; deci actualii prefectii si presedinti de consilii judetene vor avea suspendate functionalitatile; deci organizarea alegerilor din 2012 o vor face noii (cei 8) presedinti, care – nefiind inca alesi – vor fi oamenii actualei (si paguboasei) puteri; deci alegerile vor fi castigate de actuala (si dezastruoasa) putere. De-aia zicea Boc ca pedeleul lor va castiga alegerile din 2012 (desi ei vad clar ca la alegeri cinstite n-ar castiga nici cat sa treaca pragul electoral).

    Bun, sa presupunem ca trecem peste asta. Ce vrea iu-de-me-re-ul? (Problema neclara: UDMR este partid politic? Daca nu – atunci ce cauta la alegeri; daca da – atunci este partid etnic, adica ceva interzis in UE). Iu-de-me-re-ul vrea doua din noile judete. Deci grosso-modo vrea doua din 8, adica 25% din puterea locala. Faina treaba, nu? Mai tineti minte ce zicea Antal acum vreo 10 zile? Pedeleul sa nu se mire cand chiar romanii din HarCov si altele vor cere autonomia, alaturi de maghiarii de acolo (printre care sunt super-diluati, asta zic eu, nu Antal). Cum o fi cand au pe mana 25% din puterea locala?

    Asta e o reusita certa a clicii aflate la putere. Alte reusite declarate de ei nu se simt deloc – nici politic, nici social.

    Avem democratie – nu? Din moment ce mai exista PSD, PNL, conservatorii, tzaranishti etc. Dar aceasta opozitie este ca bunica moarta din bancul cu Bula, pe care o mai tzinea ta’-su in geam sa mai ia pensia cateva luni. Opozitia este atat de ineficienta si inexistenta incat e numai buna sa-i faca jocul dezbinatorului de neam si tzara Basescu.

    • Cristian Grosu
      17.6.2011, 8:07 am

      (v.am editat niţel comentariul, avem nişte rigori – ceva mai învechite :)- de limbaj, la care nu vrem să renunţăm).

      lucrul asta cu scoaterea din joc a actualelor autorităţi locale înainte de organizarea alegerilor mi se complicat şi, în orice caz, imporobabil. cred că din punct de vedere politic miza este ceva mai subtilă.

  2. niku_elektriku
    17.6.2011, 2:41 pm

    are legatura cu 30 iunie, vorba marelui combinator ?

  3. CURU Horia
    19.8.2011, 3:06 pm

    Regionalizarea e o prostie …daca aveti argumente economice impotrive as vrea sa le aud si eu

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult