fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Regionalizarea. Cu nişte swingeri politici şi responsabilitatea lor

de Cristian Grosu 16.6.2011

Iniţial mă gândisem aşa: „Regionalizarea: Unde începe dreptatea ungurilor. Şi unde sfârşeşte ea”. Dar rândurile unui prieten m-au făcut să privesc dincolo de subiectul reorganizării teritoriale. Dincolo, hăt, departe, până în urmă cu 20 de ani. Când UDMR-ul lui Domokos Geza se năştea din acelaşi trunchi cu FSN-ul lui Ion Iliescu.

Din acelşi trunchi”: pentru că aşa cum forţa social-democraţiei lui Năstase şi Iliescu consta în cei care chiar aveau nevoie de cornul şi laptele de la guvern, şi puterea UDMR s-a sprijinit pe populaţia maghiară ţinută ostatică de partidul care – într-un fel pe care majoritarii de oriunde nu au cum să-l înţeleagă – o reprezenta.

Nu e dur deloc „ostatic”. Dacă cineva ar face un studiu cinstit în multe sate din HarCov, ar constata că electoratul UDMR e la fel de rupt de România înconjurătoare ca şi vechiul electorat al PDSR-ului dintr-un cătun fără asfalt şi electricitate din Botoşani. Evident, nu vorbim de “Secuimea” vizibilă din goana maşinii: şi mie îmi place să încetinesc în curatele lor sate şi să nu mi se pară lungi semafoarele din Tg. Mureş.

Dar eu vorbesc de alt HarCov decât cel aşezat de-a lungul şoselelor pe care se întorc în colegii demnitarii UDMR. De satele din HarCov în care nu ştiu româneşte nici tinerii, şi nimănui nu i se pare că asta e un handicap devastator, şi în care reglajele fine şi rezolvările care cer nuanţe şi stiinţă de carte au fost şi încă sunt îngropate în cele mai rudimentare clişee naţionaliste şi etnice. Clişee comode, la adăpostul cărora nimeni nu s-a gândit şi la reversul medaliei. În treacăt fie spus: nu limba maghiară în manualele din HarCov e problema, ci tocmai limba română. Dar ţinerea electoratului maghiar rupt, prin handicapul limbii, de lumea înconjurătoare, să fi fost doar teama UDMR de asimilare?

Paradoxal, tocmai de aici, de unde sfârşeşte responsabilitatea UDMR, începe şi dreptatea lui, cel puţin în materie de regionalizare. Un exemplu – s-ar putea petrece, s-ar putea să nu: cele 80 de procente maghiari din HarCov ar putea deveni 35-40 într-un superjudeţ cu Brasovul, Sibiul şi Alba. Iar un consiliu „superjudetean” (sau regional) dominat 60-65% de majoritari ar putea, cel puţin teoretic, să dirijeze investiţiile în alte zone decât HarCov-vul unde majoritari sunt ungurii. Aici, da, UDMR ar avea dreptate, căci cele două judeţe sunt foarte, foarte jos.

Pe vremea când eram redactor-şef la Cotidianul, colegul Marius Cosmeanu şi secţia economic au făcut o analiză: chiar, tot strigă UDMR după autonomia HarCov: cum s-ar descurca ea singură această mică enclavă? Au vorbit cifrele: infrastructură la pamânt, industrie nu, PIB pe cap de locuitor între cele mai mici din ţară, investiţii mărunte şi fără viitor, agricultură de subzistenţă, bugete proprii prăpădite. Iar Remus Radu, după ce a descins în secuime să vadă la faţa locului problema manualelor şi a învăţământului s-a întors derutat: absolut toţi politicienii de la Bucureşti bat câmpii, problemele sunt mult mai complicate decât clişeele cu care, de ani de zile, se împroaşcă UDMR şi PRM, oamenii ăia chiar au nevoie de ajutor. De fapt, aceste clişee sunt populismele de bază ale UDMR, la distanţă egală de realitate ca şi cele ale stângii, ale dreptei, ale oricărui partid.

Asta e situaţia HarCov, în numele căreia ar trebui să strige UDMR. Dar nu pentru asta strigă. Şi tocmai din acest punct, unde începe, dreptatea acestui partid şi sfârşeşte. Pentru că ea ridică atât problema eficienţei politice a UDMR, cât şi pe cea a bunei credinţe.

Ce a câştigat, în definitiv, HarCov din faptul că partidul care-l reprezintă este la putere de 15 ani – chiar anii în care s-au pus bazele construcţiei României cât de “europeană” o fi ea astăzi?

În 1996 a intrat la guvernare cu CDR partener. În 2000, a intrat alături de PSD-PUR, în 2004 a început guvernarea alături de alianţa DA şi-a păşit în Europa. Acum guvernează cu PDL şi UNPR. Dacă la anul se va întoarce Adrian Năstase (desigur, prin Ponta, Antonescu şi Voiculescu), o să auzim iarăşi că, fără UDMR la guvernare, ungurii (ungurii, nu udemeriştii) din HarCov or să păţească nu ştiu ce. Asta e poziţia de pe care trebuie judecată eficienţa acestui partid care are tot ce-i trebuie ca să fie eficient: vocal, spălăţel, cu şarm şi foarte open minded când e vorba de a schimba partenerii, sau de a se lăsa schimbat între ei.

Dar aici intervine partea cealaltă: buna/reaua credinţă. Căci paharul guvernării UDMR nu are doar partea goală, cu cele două judeţe de amărîţi ţinuţi cu heblul tras de România în mişcare. Să vorbim puţin şi de partea plină.

Cu ani în urmă (prin 1996?), un baronete PSD (Corneliu Iacobov) îmi explica, luându-mă de un nasture, de ce PDSR va rămâne 12 ani la guvernare: „Nu vrem 13”. Era o glumă pritocită la Bucureşti şi trimisă prin fax filialelor din ţară. Dar dincolo de ea, nici în cele mai urâte vise ale lor, baronii locali “de stânga” şi “de dreapta” nu se gândeau că roata se va învârti atât de repede. Pentru ei, clienţii fideli (şi, în felul acesta, „cinstiţi”) venirea şi rămânerea la putere e un joc greu şi complicat, pentru care chiar trebuie să „muncească”. Nu e atât de simplu ca la UDMR: să-ţi ţii electoratul în joc de glezne pe întuneric, pompându-i andrenalină cu miza autonomiei, în vreme ce clientela suge din încă o guvernare. De aia domnul Verestoy Attila va fi întotdeauna mai frate cu codrul decât Oprişan, Manţog, Falcă, Mazăre şi alţi vremelnici în ale guvernării. De aia românii „de bine” privesc cu nostalgie la vremurile în care îi invidiau pe udemerişti pentru judecata, discursul şi ştaiful lui Georgy Frunda, ajuns astăzi unul din cei mai înverşunaţi duşmani ai Agenţiei de Integritate.

Dar reaua credinţă mai are o dimensiune. Mai serioasă, cu o miză mai mare. Să ne uităm în jur, în Europa. În urmă cu doi-trei ani, credeam cu toţii că vom trece repede la moneda euro, şi că odată cu asta vom vorbi româneşte cu accent când ne vom întoarce pe Otopeni. Astăzi, criza ne-a trezit la realitate, iar ţările (unele cu mult înaintea noastră – vezi Polonia) se reîntorc la ce au încă în mână: moneda naţională. Şi odată cu moneda, îşi reîntorc privirile între propriile graniţe. Prudenţă la tot pasul, toată lumea suflă acum până şi într-o amărâtă integrare în Schengen. Departe de-a se dizolva, naţiunile se redescoperă, îşi reevaluează şi-şi revalorizează potenţialul. Or regionalizarea României nu are voie să omită această realitate, mai ales când ţări precum chiar Ungaria mizează atât de mult pe identitate şi control. De altfel, politica domnului Victor Orban în materie de modificare a Constituţiei, naţionalizare a fondulrilor private de pensii, „reglementare” a presei, a pus pe gânduri multă lume la Bruxelles şi Strassbourg. Regionalizarea complică această reevaluare, ea înseamnă intrarea într-un foarte complicat joc politic, economic, cultural, financiar, în care doar reglajele fine ale tuturor instrumentelor guvernării pot da previziunile corecte despre cum se vor brodi, până la urmă, lucrurile în Europa.

Şi de unde atâta fineţe la guvernul domnului Emil Boc? Sau poate că toată această tevatură e doar pentru a se obţine o „împărţeală” ceva mai favorabilă UDMR şi pe „preţul corect”? Oare s-ar putea juca cineva, pe o psihologie socială specifică crizei, cu aşa ceva?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.6.2011

5 comentarii

  1. John din Sud
    17.6.2011, 7:55 am

    Graba pedeleului (si a acolitilor mercenari politici, adica oameni fara convingeri politice, sociale sau morale) ar veni cam asa: Daca se adopta legea asta cu 8 judete (probabil prin metoda asumarii raspunderii, care ar trebui interzisa sau lasata doar pentru cazuri extreme, cum ar fi starea de razboi) anul asta, atunci ea se va aplica de la anul, probabil 1 ianuarie sau pe-aproape; deci actualii prefectii si presedinti de consilii judetene vor avea suspendate functionalitatile; deci organizarea alegerilor din 2012 o vor face noii (cei 8) presedinti, care – nefiind inca alesi – vor fi oamenii actualei (si paguboasei) puteri; deci alegerile vor fi castigate de actuala (si dezastruoasa) putere. De-aia zicea Boc ca pedeleul lor va castiga alegerile din 2012 (desi ei vad clar ca la alegeri cinstite n-ar castiga nici cat sa treaca pragul electoral).

    Bun, sa presupunem ca trecem peste asta. Ce vrea iu-de-me-re-ul? (Problema neclara: UDMR este partid politic? Daca nu – atunci ce cauta la alegeri; daca da – atunci este partid etnic, adica ceva interzis in UE). Iu-de-me-re-ul vrea doua din noile judete. Deci grosso-modo vrea doua din 8, adica 25% din puterea locala. Faina treaba, nu? Mai tineti minte ce zicea Antal acum vreo 10 zile? Pedeleul sa nu se mire cand chiar romanii din HarCov si altele vor cere autonomia, alaturi de maghiarii de acolo (printre care sunt super-diluati, asta zic eu, nu Antal). Cum o fi cand au pe mana 25% din puterea locala?

    Asta e o reusita certa a clicii aflate la putere. Alte reusite declarate de ei nu se simt deloc – nici politic, nici social.

    Avem democratie – nu? Din moment ce mai exista PSD, PNL, conservatorii, tzaranishti etc. Dar aceasta opozitie este ca bunica moarta din bancul cu Bula, pe care o mai tzinea ta’-su in geam sa mai ia pensia cateva luni. Opozitia este atat de ineficienta si inexistenta incat e numai buna sa-i faca jocul dezbinatorului de neam si tzara Basescu.

    • Cristian Grosu
      17.6.2011, 8:07 am

      (v.am editat niţel comentariul, avem nişte rigori – ceva mai învechite :)- de limbaj, la care nu vrem să renunţăm).

      lucrul asta cu scoaterea din joc a actualelor autorităţi locale înainte de organizarea alegerilor mi se complicat şi, în orice caz, imporobabil. cred că din punct de vedere politic miza este ceva mai subtilă.

  2. niku_elektriku
    17.6.2011, 2:41 pm

    are legatura cu 30 iunie, vorba marelui combinator ?

  3. CURU Horia
    19.8.2011, 3:06 pm

    Regionalizarea e o prostie …daca aveti argumente economice impotrive as vrea sa le aud si eu

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult