Acordul de reformă a Politicii agricole comune (PAC) introduce conceptul de dimensiune socială a agriculturii, concept care va revoluționa în viitorul apropiat programul de subvenții agricole al UE. Detaliile exacte ale tipului de protecție socială pe care UE îl va oferi lucrătorilor agricoli urmează să fie stabilite.
În prezent, PAC este alcătuită din două elemente principale: plățile directe către fermieri și sprijin pentru dezvoltarea rurală. Dar din această vară un al treilea pilon prinde contur: conform acordului de compromis încheiat între Parlament și Comisie, plățile PAC vor fi legate pentru prima dată de respectarea unor standarde minime în ceea ce privește condițiile de muncă în agricultură.
Această nouă dimensiune socială a politicii agricole a UE a fost puternic susținută de Parlamentul European, care a fost stimulat de o scrisoare deschisă, semnată de peste 300 de organizații europene care au cerut, la începutul anului, ca noua Politică agricolă comună să conțină și reglementări ale drepturilor lucrătorilor agricoli.
Europarlamentarul socialist Paolo De Castro, unul dintre principalii susținători ai condiționalității sociale, afirmă: „De acum înainte, PAC nu va mai finanța fermierii care nu respectă drepturile angajaților lor, se pune capăt concurenței neloiale făcute antreprenorilor agricoli care au grijă de lucrătorii lor”.
„Includerea condiționalității sociale în PAC este un pas istoric, deoarece vom apăra drepturile lucrătorilor agricoli”, declara recent și Mario Milouchev, director general adjunct la direcția agricolă a Comisiei Europene, răspunzând unei întrebări formulate de Euractiv.
Limitele mecanismului
Dimensiunea socială a PAC este văzută ca o victorie a Parlamentului European în condițiile în care țările UE au manifestat reticență în privința acestei componente din cauza temerilor că va crea birocrație suplimentară pentru fermieri.
Dimensiunea socială a PAC nu va produce însă efecte din primul an al noului cadru financial multianual european- noul mecanism va fi obligatoriu începând cu 2025 și va începe să fie pus în aplicare cu titlu de exercițiu de la 1 ianuarie 2023, în măsura în care statele membre UE au pregătite procedurile de aplicare.
„Am acordat această perioadă de pregătire, de învățare, deoarece aceasta este o noutate, iar statele membre trebuie să vadă exact cum să aranjeze legăturile dintre autoritățile lor sociale și de muncă și agențiile de plăți”, a declarat Mario Milouchev. El a adăugat că executivul UE va îndruma statele membre să definească mai bine aceste legături.
Adevărata schimbare se va produce la finalul perioadei de 2 ani convenită de Parlament și Consiliu, care au solicitat Comisiei să monitorizeze impactul mecanismului asupra lucrătorilor agricoli și să elaboreze un studiu de evaluare a progresele realizate.
În cazul în care studiul arată că dimensiunea socială a PAC funcționează, Comisia ar putea decide să o îmbunătățească și, eventual, să-i extindă domeniul de aplicare sau lista domeniilor care vor fi supuse condiționalității sociale.
Se așteaptă de la Comisie, de exemplu, să analizeze fezabilitatea includerii principiului condiționalității sociale în regulamentul 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în UE, o legislație relevantă pentru lucrătorii agricoli sezonieri.
Dimensiunea muncii informale în agricultura europeană
Potrivit unui studiu al Platformei europene împotriva Muncii Nedeclarate, cel puțin zece milioane de oameni sunt angajați anual în agricultura europeană, în principal ca lucrători sezonieri, zilieri sau în alte situații nesigure.
Studiul european arată că până la 61,2% dintre acești lucrători agricoli (ca medie UE) prestează ”muncă informală”, adică nu au o minimă protecție legală sau socială și nu au alte beneficii de angajat.
Cele mai recente date ale Organizației Internaționale a Muncii (2019) arată că cel mai mare procent de lucrători agricoli care prestează ”muncă informală” se regăsește în Polonia: 91%. Locul 2 este ocupat, la egalitate, cu 90,5%, de Grecia și România.
Cel mai mic procent al muncii informale din agricultură se regăsește în Suedia: 3,4%.
