fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Reformă 2014: Schimbarea motoarelor de creștere și cursul de schimb. Dilema creșterii mari cu inflație mică

de Marin Pana 8.5.2014

Datele din Programul Național de Reformă 2014 transmis de guvern la Bruxelles arată o schimbare substanțială la nivelul motoarelor de creștere economică. Dacă anul trecut exportul net a fost cel care a stat exclusiv la baza rezultatelor neașteptat de bune, anul acesta aproape 85% din sporul de PIB ar urma să vină de pe urma creșterii cererii interne.

Consumul guvernamental redus de anul trecut va reveni la nivelul din 2012 și va atinge un avans maxim de 2,5% în 2016, în timp ce ritmul de creștere consumul privat este prevăzut a urca rapid de la 1,3% la 2,9% pentru a se accelera moderat dar constant până în 2017.

Componenta cea mai dinamică ar urma să fie formarea brută de capital fix, aflată anul trecut în scădere semnificativă dar prevăzută a ajunge treptat la peste șase procente în 2017 susţinută de intrări tot mai substanţiale de fonduri europene.

În schimb, efectul încă marginal pozitiv al exportului va trece în perioada 2015 – 2017 în teritoriul negativ. De altfel, după ce a fost net superior în 2013, ritmul de creștere al exporturilor va coborâ ușor sub sub cel al importurilor în intervalul 2015 – 2017.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat o ajustare semnificativă a deficitului, de la o pondere în PIB de 4,4% în 2012, la 1,1% în 2013, ceea ce a permis ca finanţarea deficitului de cont curent să se realizeze integral prin investiţii străine directe. Urmare a inversării de ritm între exporturi și importuri el va fi în creștere dar se va menține sub 2% până în 2017. Programul guvernamental vede o acoperire în proporție dublă a acestui deficit de cont curent prin investiţiile străine directe, prognozate în medie la 4,3 miliarde euro anual.

De reținut, deficitul bugetului general consolidat s-a ajustat de la 3,0% din PIB în 2012 la 2,3% (metodologie ESA) în 2013, ceea ce înseamnă că sectorul privat a înregistrat un sold pozitiv reprezentând 1,2% din PIB. Soldul bugetului structural va trebui redus cu cel puţin 0,5% pe an până la atingerea obiectivului pe termen mediu (deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB până în anul 2015) şi menţinut ulterior.

Evoluția inflației – esențială pentru apropierea de Zona Euro

Inflația la sfârșitul anului (cea definită drept țintă de către BNR) va urca în acest an spre limita de sus a coridorului de plus minus un punct procentual în raport cu valoarea țintă de 2,5%. Veste bună, BNR a revizuit în jos prognoza, de la 3,5% la 3,3%. Estimarea mai puțin bună potrivit datelor transmise la Bruxelles este că reducerea graduală ce se va produce ulterior va readuce inflația la 2,5% de-abia în 2017.

Mai mult, rata medie anuală (indicatorul urmărit de statistica europeană pentru conformarea cu criteriile de la Maastricht) va crește de la 2,2% în acest an la 3,1% în 2015, pentru a rămâne peste nivelul inflației de sfârșit de an până în 2017. Tendinţa de reducere a inflaţiei va trebui susţinută prin menţinerea unor politici monetare, fiscale și de venituri ferme.

În aceste condiții, pentru a îndeplini în 2016 criteriul de inflație cerut pentru aderarea la Zona Euro (implicit pentru intra în 2017 în mecanismul ERM II, anticamera de minim doi ani a adoptării euro la 1 ianuarie 2019) ar trebui ca media inflației anuale din cele mai performante trei state ale UE să fie undeva în jur de 1,5%.

Ceea ce, din perspectiva datelor actuale și în absența unei relansări robuste și generalizate a economiilor din această zonă pare destul de improbabil. Dacă totuși acest lucru se va întâmpla, atunci ritmul de creștere mediu estimat la 2,9% ar fi insuficient pentru a ajunge la pragul de nivel de PIB pe locuitor stabilit (informal, odată cu aderarea Letoniei) ca minimal pentru aderarea la euro drept 60% din media UE.

Am utilizat pentru analiză datele referitoare la indicatorul IPC, calculat după metodologia națională, și nu IAPC, calculat după metodologia armonizată la nivel european (pentru a putea compara pe o bază unitară situațiile din diferite țări), pentru simplul motiv că, deocamdată, nu există estimări privind evoluția pe următorii ani a IAPC. Diferența dintre ei e destul de consistentă ( potrivit ultimelor date disponibile, în februarie 2014 IPC a fost 3,2% iar IAPC 2,6%) și favorizează pe moment îndeplinirea criteriului de la Maastricht dar lucrurile se pot schimba.

Dilema fundamentală și soluția ei

Din această dilemă – de creștere relativ ridicată și inflație relativ redusă – aproape că nu putem ieși.

Aproape, deoarece regimul de curs valutar flotant ne permite amplificarea creșterii nivelului de trai exprimat față de media UE. Adițional, am putea beneficia de aprecierea leului față de euro, ceea ce presupune păstrarea aproximativă a nivelului nominal de curs de schimb pe parcursul următorilor ani (pentru a beneficia de diferența de inflație dintre noi și Zona Euro).

Aici găsim și un argument pentru prognoza comisiei naționale de profil, care vede o stabilizare a cursului euro/leu la nivelul de 4,40 lei/euro în următorii ani și chiar o reducere la 4,37 lei/euro în 2017. Dar și explicația întârzierii de creștere a veniturilor pe măsura creșterii economice. Practic, acestea ar urma să se majoreze în euro, chiar dacă nu se întrevede o creștere semnificativă în lei, peste nivelul inflației.

Fundamentele economice sunt suficient de bune în prezent pentru a ține leul în preajma pragului de 4,40 lei pentru un euro, avut în vedere drept reper la stabilirea bugetului pe 2014. Însă păstrarea pe termen lung a acestei valori (ca medie, nu zi de zi sau lună de lună) presupune un efort continuu de îmbunătățire a productivității și de moderație în solicitările de creștere a veniturilor.

Întrebarea este dacă restructurările din economie și abținerea de la populism vor putea să țină pasul în tentativa de a trimite o bună parte din realizările de productivitate către întărirea cursului de schimb al leului. A cărui stabilitate contează și pentru descurajarea creșterii prețurilor interne, necesară atingerii pragului de 60% din PIB/locuitor mediu al UE recomandat pentru adoptarea euro.

(Descărcați AICI integral Programul Național de Reformă 2014 trimis de guvern la Bruxelles)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul va crea un mecanism de limitare a importului de autoturisme mai vechi de 15 ani – ministrul Proiectelor Europene

Razvan Diaconu

Guvernul intenționează să limiteze importul și înmatricularea de mașini second hand mai vechi de 15 ani, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectele Europene Cristian… Mai mult

Stiri

Adriana Stănescu, noul ambasador al României în Germania – președintele a semnat decretele de numire a 12 ambasadori

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a unor ambasadori ai României, printre schimbările notabile fiind cea din Germania, unde Emil Hureazeanu a… Mai mult

Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult

Stiri

BNR revizuiește în sus rata inflației – 4,1% în decembrie, cu 0,7 puncte peste prognoza din martie

Alexandra Pele

Rata anuală a inflației IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunțat ascendentă în lunile următoare și va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie,… Mai mult