Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

La obiect

Prognoza oficială – resetată odată cu președintele CNSP: ajustările indicatorilor cheie

După ce la Comisia Națională de (Strategie și) Prognoză, s-a înlocuit președintele, consecutiv schimbării Guvernului, a fost resetată și dată publicității tradiționala prognoză de toamnă.… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Fiscalitate și Buget 2020: Toți știm ce trebuie, dar nimeni încă nu știe cum. Ecuația financiară imposibilă a viitorului an

Conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro cu sprijinul AmCham și ASE București și-a atins ținta: Numele… Mai mult

27.11.2019

Cronicile

Referință Franța: Salariile sectoriale raportate la salariul mediu

de Marin Pana 19.8.2015

salariiPentru a avea o referință neutră într-o țară occidentală mai apropiată ca model cultural de România și cu o solidă practică în domeniul statisticii sociale, am căutat rezultatele unei anchete structurale referitoare la veniturile lunare efective ( dincolo de valori brute, de alte surse de venit, de impozitare diferită etc.), cu rezultate simple, pe înțelesul tuturor, pe câteva ocupații și domenii de activitate.

Am găsit, astfel, Ancheta bugetelor de familie din 2000-2001 din Franța (France Enquete budget des families). Nu are importanță că valorile sunt din acea perioadă, mai degrabă avem o referință ceva mai utilă dacă ne raportăm la nivelul nostru de dezvoltare de acum și cel de atunci din Hexagon.

Importante sunt proporțiile față de media salarială, altele decât cele de la noi și care pot servi drept referință, indiferent de nivelul absolut al banilor dață de guvern diferitelor categorii de angajați și de nivelul de salarizare din sectorul privat.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Observații:

1.Salariile sunt mult mai compacte decât la noi iar competențele dobândite în procesul de formare profesională și importanța activității joacă un rol mai important.

2.Cvasiegalitatea promovată la noi dintre educație și sănătate nu există în Franța. Acolo sănătății i se acordă, cel putin salarial vorbind, o importanță mai mare decât educației, iar veniturile unui medic generalist se situau cu 45% peste cele ale unui cadru didactic, plasat la nivelul unei asistente de înaltă calificare.

3.Pompierii și polițiștii se află ca nivel de salarizare sub sănătate și sub educație, după cum ar fi firesc din perspectivă logică (dar nu și din perspectivă legislativă) la noi. Din moment ce anvelopa salarială a bugetarilor este una și aceeași, dacă unii primesc relativ prea mult, alții vor primi relativ mai puțin.

4.La fel de surprinzător pentru noi, șoferul de autobuz se plasează mai jos la nivelul veniturilor lunare decât o asistentă oarecare din spital, deși ambele categorii au o răspundere importantă, probabil prin prisma fineții manevrelor pe care trebuie să le facă la locul de muncă.

5. Muncitorul necalificat are aproape două treimi din salariul mediu pe economie (64%). La noi, avem în prezent un raport de doar 43% și, nici măcar în condițiile anunțatul salariu minim de 1.200 lei brut ( de fapt 882 lei ) ce ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, nu vom ajunge la pragul de 50%, cu atât mai mult cu cât se anunță alte creșteri salariale.

Din păcate, finanțarea redusă ( și nu capacitatea profesională, altminteri de nivel european) a domeniului statistic românesc nu ne oferă posibilitatea de a putea face o judecată de valoare pe meseriile avute în vedere de statistica franceză.

Dar diferențele pe sectoare de activitate sunt semnificative și merită să medităm la modul în care s-a așezat salarizarea din România din perspectiva optimului social :

tabel 2Dacă ținem cont de modul de finanțare al posturilor bugetare, prin taxe și impozite aplicate direct sau pe muncă, se impun o precizare. Asta pentru a poziționa corect situația din România față de cea din Franța :

La o populație de aproximativ 3 ori mai mare (atunci erau 60,6 milioane francezi) ei aveau o forță de muncă salariată, consemnată de statistica oficială, de 5 ori mai mare (22,1 milioane angajați).

Este ca și cum taxarea în scopul asigurării sumelor pentru plata bugetarilor ar avea, din start, o eficiență de 60% la noi față de ei.

De altfel – coincidență – și proporția veniturilor bugetare în PIB la ei este de vreo 51%, comparativ cu aproximativ 32% la noi.

De unde se poate trage concluzia, altminteri evidentă, că nu putem plăti salarii mai mari pentru bugetari până nu creeăm și fiscalizăm mai multe locuri de muncă în economie și/sau îmbunătățim colectarea taxelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.8.2015

Un raspuns

  1. ion
    21.8.2015, 12:21 am

    Italia sau spania sunt mai potrivite ca model cultural real (iar prima si istoric!) pentru Romania, Franta a fost un model mai mult in imaginatia si autoiluziile protipendadei si intelectualilor *pentru unii chiar si astazi, desi nu e cazul).

Lăsați un comentariu


Europa

Campanie PPE / Politica climatică europeană a următorului mandat

Vladimir Ionescu

Schimbările climatice sunt o realitate, afectează toți locuitorii planetei, iar Partidul Popular European (PPE) a reușit în ultima decadă să impună pe agenda europeană politici… Mai mult

Stiri

Document / Statul împrumută 177 milioane euro pentru construcția a 2 penitenciare, un centru de pregătire și un centru de recuperare a ofițerilor

Vladimir Ionescu

Statul român vrea să împrumute 177 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru a construi 2 penitenciare noi, un centru de… Mai mult

Stiri

OUG 114: ANRE a colectat 606 mil. lei din suprataxa de 2% pe afacerile companiilor energetice. Va folosi banii la „buna funcţionare”

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a colectat până în prezent 606 milioane de lei din contribuţia de 2% din cifra de afaceri a… Mai mult

Stiri

Șerban Pop, fost vicepreședinte ANAF, trimis în judecată pentru luare de mită – 2,5 milioane euro pentru rambursări de TVA

Vladimir Ionescu

Șerban Pop, fost vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar în care… Mai mult

Stiri

Tarife mai mici pentru convorbirile în rețele mobile, de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe, începând cu 1 ianuarie 2020, un tarif maxim de terminare a apelurilor la… Mai mult

Stiri

Supraacciza la carburanţi a fost eliminată. Efectele deciziei și calculele aferente

Adrian N Ionescu

Camera Deputaților a aprobat în plen proiectul de lege de modificare a Codului Fiscal privind eliminarea supraacizei la carburanți. Eliminarea supraaccizei de 32 de bani… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu a fost abrogat, legea va continua însă să producă efecte

Vladimir Ionescu

Recursul compensatoriu, care a dus la eliberarea înainte de termen a peste  a fost abrogat miercuri, cu 272 voturi „pentru” şi cinci abţineri. Legea pleacă… Mai mult