fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce se anunță pe piața muncii după creșterea numărului de șomeri ai crizei: domeniile cele mai afectate și problemele statului

Numărul șomerilor indemnizați a crescut în trei luni, de la sfârșitul lunii februarie și până la 1 iunie, cu 20.260 persoane,  până la 77.096, conform… Mai mult

14.07.2020

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

Reducerea TVA la pâinea cea de toate zilele și miza macroeconomică anuală. Neajunsul ieftinirii produselor ieftine

de Marin Pana 1.8.2013

Dincolo de discuțiile privind reducerea evaziunii fiscale și efectul asupra încasărilor bugetare, reducerea TVA la pâine ar urma să aibă o miză foarte importantă din perspectiva unui indicator-cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Teoretic, transmiterea integrală a reducerii TVA în ieftinirea pâinii ar putea reduce inflația cu un sfert față de nivelul estimat în prezent de BNR pentru finalul acestui an și chiar ușor sub ținta fixată.

Explicația acestui impact major asupra indicelui care măsoară creșterea prețurilor la nivel național vine din ponderea relativ însemnată a acestui aliment de bază în coșul de consum al populației. Aceasta este de 6,73% pentru grupa pâine și produse de panificație în agregarea pe sistem național și 6,438% în agregarea armonizată pe sistem european.

La o diminuare de preț pe sistemul regulii de trei simplă (realitatea este mai complicată pe motiv de raport cerere-ofertă etc.), pâinea ar trebui să se ieftinească cu 12,1%, valoare ce corespunde scăderii TVA achitat integral de către consumatorul final de la 24% la 9%. Din combinația de pondere cu reducere teoretică de preț rezultă un impact maxim de -0,81% pe indicele de inflație.

Or, datele de bază la ora actuală sunt ținta de 2,5% plus/minus un punct procentual stabilită de banca centrală pentru finalul anului, 3,2% estimarea aceleiași bănci centrale și nivelul de 5,37% consemnat la mijlocul anului. În aceste condiții, o ajustare de circa 0,8% ar putea repoziționa indicele de inflație ce se va consemna efectiv la 2,4%, chiar sub valoarea centrală vizată.

Oricum, influența asupra încadrării în marginea superioară a țintei ( 3,5%) ar fi foarte importantă. Există posibilitatea ca, prin ieftinirea pâinii, să se compenseze parțial derapaje generate de eventuale concretizări ale unor riscuri de scumpire la alte produse și servicii. Fie ele de tip volatil, fie aflate sub controlul administrativ al statului.

Dar ce anume ar putea frâna transmiterea în preț a reducerii de TVA, dincolo de componenta subiectivă și lăcomia comercianților pe lanțul de la producător la consumator ? Costul mai ridicat al materiei prime nu ține ca argument, din cauza prețului deja mai redus cu 10% pe plan mondial și cu peste 30% pe plan local al grâului.

Componenta costurilor cu energia nu convinge, deoarece majorarea de la gaze naturale nu are suficient impact, la combustibili prețul este relativ stabil de la începutul anului, iar la energia electrică se așteaptă chiar o diminuare a costurilor, urmare a amânării programului de acordare de subvenții pentru energia din surse alternative.

Mai degrabă, lupta principală se va da nu pe partea ofertei, unde este concentrată atenția publică, ci pe partea cererii, acolo unde va conta gradul de educare al consumatorului și conștientizarea (sau nu) a implicațiilor majore pe care le au două gesturi minore. Și anume: solicitarea restului la casă exact și a bonului fiscal pentru o cumpărătură cu valori relativ mici dar efectuată foarte des.

Altminteri, oricâte controale ar face agenții Fiscului pe traseul de livrare al pâinii, cu mijloacele de care dispun, nu vor putea să combată activ evaziunea în timp ce cetățenii asistă pasiv și se constă apoi indignați că nu sunt bani la buget pentru medicamente, școli sau șosele.

De reținut, trecând peste nivelul de educație financiară al publicului, altminteri scuzabil dacă se ține cont de investiția făcută de stat în acest gen de educație, va apărea o problemă de gestiune de numerar. Denominarea a avut un neajuns major, care se va vedea acum la ieftinirea unui produs de valoare mică. Practic, românii s-au obișnuit să lucreze numai cu bancnote.

Moneda de 50 de bani e utilizată intens mai mult în provincie, în timp ce, în Capitală, figurează pe post de jeton pentru deblocarea la supermarket a cărucioarelor. Monedele de 10 bani, 5 bani și 1 ban sunt mai degrabă excentricități ale unora decât firescul unei țări europene. Iar restul exact, deși practicat în unele lanțuri de magazine provenite din țări cu altă educație, rămâne o raritate.

În lipsa unui suport logistic și din motive tehnice, o pâine de 1 leu nu va putea să coste 88 bani și nici nu ar avea miză ieftinirea ei statistică. Nici ultracontroalele și nici bunul-simț pe lanțul de distribuție, deoarece banii se vor duce inevitabil la comerciant. Cu excepția notabilă a cazurilor în care plata nu se face cu numerar, adică prețul cu două zecimale va apare doar pe chitanța de card bancar ( probabil la supermarket-uri).

Strict din perspectivă cantitativă, miza pe fiecare familie română cu cheltuieli lunare de 1865,03 lei în trimestrul unu 2013 se ridică la 15 lei economii potențiale, pentru o sumă alocată pâinii de 125 lei. Adică 50 de bani pe zi, sumă dificil de economisit din motivele amintite mai sus. Culmea, mai greu de economisit de către cei nevoiași decât de cei mai puțin afectați de costul franzelei populare.

Din perspectivă calitativă, eventuala ieftinire a pâinii, altminteri nu tocmai indicată prin efectele nocive ale creșterii consumului unui aliment și așa mult prea prezent în dieta autohtonă, are implicații mai largi. Problema inițială a cât se va transmite în ieftinirea afișată la raft se sublimează în capacitatea de a o și traduce în buzunare. Buzunare care, va trebui inevitabil să învățăm, depind și de educație. La fel ca inflația.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.8.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    2.8.2013, 10:16 am

    1.Romania nu mai este de multa vreme “bolnavul cronic” al UE, ci mortul economic si social al acesteia, care trebuie “intors” de la groapa.
    Cum poate fi altfel catalogata o tara care se imprumuta pentru a plati salariile bugetarilor si drepturile sociale, iar unica sa politica economica, este un neobosit “proces de cercetare stiintifica”, spre a descoperi ce impozite mai pot fi puse pe seama intreprinderilor si cetatenilor!Pentru ca un politician-tehnocrat providential sa poata sa strige la fel ca in Scripturi: “Lazare vino afara!”, trebuie Romaniei cu totul altceva decit “surogate” postcomuniste, de tipul “economatelor” sociale, ale argentineanului Peron,din anii 70.
    2.Romania are nevoie de 7 milioane de locuri de munca(5 in zona fosta industriala, iar 2 in “zona rurala”.
    Romania are nevoie de reindustrializare, pentru a iesi din starea de colonie si hiterland economic, cu salarii de 700 de lei lunar, in care au bagat-o 23 de ani de reforme de tip SUROGAT,ca cea in discutie.
    3.Analiza efectelor diminuarii TVA la paine, ramine una strict academica-econometrica, ca analiza de caz, a celei mai inutile masuri economice, care a inlocuit perdant cresterea economica de 3-4 la suta pe an, pe reducerea cu 10 bani a painii celui fara loc de munca, sau pensionar.
    Esecul economic si social, in urma renuntarii la aceasta masura, capabila sa puna la munca si responsabilitate Guvernul si clasa politica pentru reidustrializare, este atit de imensa, incit si ea va deveni “analiza de caz”, a falimentului economic produs de guvernarea USL.

Lăsați un comentariu


Europa

Fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, pleacă în exil după scandalul de corupție în care este implicat

Iulian Soare

Fostul rege spaniol, Juan Carlos, bănuit de fapte de corupţie, a decis să părăsească Spania, a anunţat luni Casa Regală de la Madrid. Regele emerit… Mai mult

Stiri

APIA: Vânzările auto au scăzut cu 44% în iulie 2020 față de iulie 2019

Adrian N Ionescu

În luna iulie au fost înmatriculate în Romania 14.241 autovehicule noi (autoturisme și vehicule comerciale), cu 44,0% mai puține decât în luna similară a lui… Mai mult

Stiri

”O catastrofă generațională” – secretarul general ONU despre închiderea școlilor în pandemie

Razvan Diaconu

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat marți că lumea ce confruntă cu o ”catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor în timpul pandemiei. Aducerea… Mai mult

Europa

Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră provoacă dezinteresul clienţilor gazoductului BRUA: câștigă Ungaria

Adrian N Ionescu

Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria… Mai mult

Stiri

Experți OMS: Rata de mortalitate în cazurile Covid-19 este de 0,6%

Razvan Diaconu

Procentul persoanelor care mor după contractarea coronavirusului ce provoacă boala COVID-19 este, potrivit unor studii ştiinţifice, de 0,6 la sută, o cifră “încă foarte mare”,… Mai mult

Europa

România primește peste 25.000 de flacoane de Remdesivir din achiziția făcută la nivel UE

Vladimir Ionescu

România va primi 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir) pentru tratarea pacienților cu Covis -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de elevi germani au început luni școala, alte milioane o încep săptămâna viitoare

Iulian Soare

Peste 152.000 de elevi au revenit luni la şcoală în nordul Germaniei, în landul Mecklenburg-Pomerania de vest, primul din cele 16 landuri unde se încheie… Mai mult