”Rata anuală a inflației IPC este prognozată la ‐0,7% și 1,1% la finele anilor 2015 și, respectiv, 2016 (valori revizuite în jos cu 0,4 pp și, respectiv, în sus cu 0,4 pp față de Raportul asupra inflației anterior). Fără impactul de runda I al reducerilor cotei TVA, rata prognozată a inflației atinge 2,1% la
sfârșitul anului 2015 și 2,7% anului 2016.” – Raportul BNR asupra inflației, noiembrie 2015.
“Rata anuală a inflației IPC este anticipată a se situa la valori negative până în luna mai 2016 (cu un minim apropiat de -3% pe parcursul primului trimestru, potrivit graficelor prezentate – n.r.), a reveni la valori pozitive, dar inferioare, până la sfârșitul anului 2016, limitei de jos a intervalului țintei (1,5% – n.r.) și a reintra în interiorul acestuia la începutul anului 2017” – Raportul BNR asupra inflației, noiembrie 2015.
De reținut, în calculele făcute de analiștii Băncii Centrale, ipotezele utilizate au inclus influențe ale unor factori-cheie, precum prețul petrolului. Or, acesta a fost ajustat ca predicție pentru 2016 de la 63,6 dolari/baril până la 54,2 dolari/baril, în timp ce anul viitor va demara la o cotație situată undeva în jur de numai 40 dolari/baril. Adică am putea vedea mai degrabă valori și mai scăzute ale inflației decât mai mari în raport cu prognoza.
În aceste condiții, se poate pune în mod absolut justificat întrebarea de ce era necesară aplicarea chiar de la începutul lui 2016 a indexărilor de pensii ( 5%) și salarii (10% pentru bugetari). Asta deoarece prin februarie ne-am fi trezit, oricum, cu o putere de cumpărare majorată deja cu aproape trei procente. Doar din ieftinirea produselor și serviciilor, aferentă aplicării reducerii generale a TVA de la 24% la 20%.
Strict matematic, aplicarea reducerii de patru puncte procentuale la taxarea vânzărilor fiscalizate, înseamnă o scădere de 3,23% a prețurilor pentru circa două treimi din coșul de consum (alimentele, medicamentele și alte câteva produse și servicii aveau deja o cotă scăzută de TVA). Ceea ce ar conduce, în varianta transferului beneficiilor către consumatori la o scădere generală de circa 2% a prețurilor.
Corelarea cu nivelurile inflației anuale de -1,14% deja consemnată pentru luna noiembrie și de -0,7% prognozată pentru finalul lui 2015, înseamnă atingerea unui nivel minim istoric al scăderii prețurilor, respectiv cele aproape trei procente în minus deja menționate.
Desigur, în condițiile în care sumele din buzunar vor crește brusc la începutul anului, rămâne de văzut în ce măsură nu se vor duce pe o majorare suplimentară a prețurilor și nu vor permite, cumva, transferul de beneficii al scăderii taxelor către comercianți. Mai ales că nu se va vedea nimic în evoluția nominală a prețurilor decât o scădere mai mică față de cea de 3,23% ce ar fi trebuit să apară automat la reducerea TVA.
Prin contrast, dacă majorările de venituri s-ar fi făcut DUPĂ ce efectele scăderii de TVA s-ar fi epuizat, ar fi fost mult mai dificil pentru comercianți să mascheze preluarea avantajelor rezultate din reducerea taxării. De menționat, spre lauda unor rețele de magazine, unele dintre acestea chiar s-au apucat să explice clienților exact cum se traduce în preț scăderea TVA și să o aplice, sub formă de discount, ceva mai devreme de 1 ianuarie.
Evident, se putea merge și pe varianta de a aplica indexările la început de an și de a proroga ( amâna) aplicarea scăderii de TVA spre mijlocul anului. Caz în care, din nou, ar fi fost mai dificil de majorat adaosurile comerciale de către majoritatea vânzătorilor și de justificat o revenire relativ rapidă a prețurilor spre valori mai ridicate (avută în vedere de prognoza BNR).
În plus, în ambele situații, deficitul bugetar ar fi fost semnificativ mai mic decât cel de 2,95% avansat la prezentarea bugetulul general consolidat pe 2016. Ori pentru că s-ar fi plătit mai puțin timp din cele 12 luni ale anului pensii și salarii majorate, ori pentru că s-ar fi încasat o perioadă mai mare din an TVA-ul de 24%. TVA din care, de altfel, prin intermediul transferurilor de la bugetul de stat, se achită și pensii.
Pe scurt, nu majorarea veniturilor ar putea fi problema și nici scăderea de TVA (deși aici, ”eșalonarea” cu patru procente plus încă unul în 2017 a fost mai degrabă o glumă). Aplicarea lor simultană încalcă logica elementară și va crea un șoc destul de mare, localizat în timp, în economie. Cu posibile consecințe nefaste și, mai ales, care ar fi fost ușor de prevenit.
Cu alte cuvinte, cum se spune prin țările anglo-saxone ”time is of the essence” (mai pe înțelesul românilor, momentul ales pentru aplicarea unei măsuri este esențial). Ca și la șah, aceeași mutare poate să fie câștigătoare sau pierzătoare, în funcție de ordinea în care este făcută și de poziția momentană pe tabla de joc.
2 răspunsuri
Este incredibil cit de slab pregatiti profesional sunt guvernantii nostri. Guvernantii adevarati au cunostinte profunde privind economia, finantele, afacerile, problemele sociale. Ai nostri par niste insi luati de pe marginea santului, pusi sa guverneze. Nemernicul ala de Ponta a aplicat tehnica de guvernare hurdu-burdu, tehnica la indemina oricarui neca-nimeni. A stabilit din nou si din greu pensii, salarii, sporuri si privilegii nesimtite. Fiecaruia dupa cit de tare a strigat si dupa cit de mare o are! Bine c-am scapat de el! Dar ar trebuie sa plateasca scump pentru toata aceasta bulversare a societatii, greu de eliminat pentru stabilirea echilibrului necesar.
Pribeagul Masurile populiste luate de guvernul Ponta cu mare tam tam si mediatizare au fost suficiennte sa faca din el un erou pentru asa numitul electorat „de baza” al PSD (si amicii) Cand se va observa ca nu sunt de fapt, mari schimbari in buzunare datorita unor alte masuri, luate discret si fara informarea unui public care, oricum, nu ar intelege mare lucru, acelasi PSD (si amicii) vor avea grija sa arate cu degetul Guvernul Ciolos, UE, Iohannis, americanii, rusii, patagonezii si klingonienii si vor fi chiar si crezuti, cum se tot intampla de 25 de ani incoace. Deocamdata electoratul priveste pasiv cum se duce pe apa sambetei al doilea tur de scrutin, nimeni nu mai iese in strada, retelele de socializare sunt pline de injuraturi la adresa celor care incearca sa atraga atentia asupra adevaratilor vinovati si cam atat.