Descrierea insuficientă a faptei atrage nulitatea relativă a amenzii, conform unei decizii luate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a admis un recurs în interesul legii promovat de Avocatul Poporului.
După motivarea deciziei și publicarea în Monitorul Oficial, instanțele din toată țară vor fi obligate să o aplice în procesele în care sunt contestate amenzi, indiferent cine le emite.
Avocatul Poporului a sesizat instanța supremă în legătură cu art 16 (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2 din 2001, care precizează:
Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu:
- data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;
- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului;
- descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
- indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;
- indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;
- posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;
- termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
Decizia ICCJ se referă la toate amenzile contravenționale, adică la cele acordate conform art 15 din OG 2/2001:
- (1)Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori.
- (2)Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.
- (3)Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului.
Cum și-a motivat Avocatul Poporului sesizarea:
În cererea sa pentru un recurs în interesul legii (care va obliga toate instanțele, pentru o aplicare unitară a legii, să aplice soluția pronunțată de ICCJ), Avocatul Poporului a explicat că agentul constatator este obligat „să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerința este una imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității acetului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juruduce pe care acestea au primit-o și a justeții sancțiunii aplicate.„
Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită atrăgând astfel nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție (art. 17 din actul normativ indicat), sau echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă (art. 16 din O.G. nr. 2/2001), a susținut Avocatul, pledoria sa fiind acceptată de ICCJ.
