Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

Cum și de ce s-a rectificat prima rectificare

de Marin Pana , 4.9.2018

După ce rectificarea bugetară a fost rearanjată în sus, cu modificări, pe ici, pe colo, prin părţile sensibile şi, prin urmare, esenţiale, deficitul bugetar urmărit în execuţia bugetară va rămâne stabilit la valoarea de 2,97% din PIB, potrivit rectificării anunţate ca fiind pozitivă de Ministerul Finanţelor.

Noutatea faţă de forma în care apăruse în primă formă rectificarea este că s-au adăugat câte 2,83 miliarde de lei şi la venituri şi la cheltuieli. Ceea ce a lăsat diferenţa în plus faţă de legea bugetului adoptată la începutul anului la 1,1 miliarde lei faţă de deficitul de 27 miliarde de lei admis din start.

Minusul de 1,1 miliarde lei a fost acomodat, pentru încadrarea în cele 2,97% din PIB amintite mai sus, prin majorarea PIB de la circa 908 miliarde lei cât se s-a prognozat la momentul  iniţial spre cele 945 miliarde lei avute în vedere şi înscrise oficial ca atare în comunicatele Ministerului Finanţelor.

De reţinut, valoarea creşterii economice în termeni reali a fost păstrată la valoarea de 5,5% ( după o mică „extravaganţă” de plasare la 6,1% în prognoza de primăvară. Însă preţurile din economie, măsurate prin intermediul aşa-numitului deflator ( majorat de la 2,1% la 4,3% pe parcursul anului în curs), au crescut mai mult decât se estima la finele anului trecut.

Se mai poate observa şi o ajustare în creştere a ponderilor în PIB, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli, care a înjumătăţit scăderea ce ar fi rezultat din forma iniţială a rectificării bugetare. Reamintim că noi avem nevoie de o apropiere de media europeană a mărimii bugetului, aflat acum undeva cam la 70% din uzanţele occidentale.

Aparent, majorarea sumelor alocate indică o rectificare şi mai pozitivă decât cea pozitivă prevăzută anterior, dar acest lucru este cert valabil doar în termeni nominali. De fapt, ca putere de cumpărare a banilor trecuţi prin finanţele publice rămâne de văzut până la finalul anului dacă majorarea de circa trei procente şi pe venituri şi pe cheltuieli va avea efecte concrete.

Ca să nu mai o luăm cu înşiruirea de cifre precum Pristanda, cu câte la primărie şi câte la prefectură, ce ar fi de reţinut este că, faţă de forma iniţială a rectificării, s-au păstrat sumele date în plus pentru bugetul asigurărilor sociale ( a se citi, simplificat, pensii), pentru sănătate (ca să nu mai înşirăm denumirea fondului care numai unic nu e) şi pentru şomaj.

Ceva mai mulţi bani au apărut pentru bugetele locale ( care şi-au tras partea leului din majorarea de 2,83 miliarde lei la venituru introdusă la modificarea rectificării) şi pentru bugetul de stat, trecut de la minus la plus ca schimbare de alocare. Şi, pentru că totul se conservă, bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii a fost diminuat undeva cam la o treime de miliard de lei.

La cheltuieli, au primit ceva bani în plus faţă de forma anterioară a rectificării Autoritatea Electorală Permanentă (finanţarea partidelor politice), Ministerul Fondurilor Europene ( pentru programe privind persoane dezavantajate), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (plusul anterior a fost majorat cu 50 de milioane de lei pentru eradicarea pestei porcine africane)

Au rămas la prevederile iniţiale, pe plus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, pe minus, SRI. Scăderile prevăzute iniţial au fost atenuate puternic la SIE, semnificativ la SPP, oarecum la STS şi cam la jumătate la Ministerul Cercetării şi Inovării.

Mai important pentru publicul larg, cea mai mare schimbare a prevederilor a apărut la Ministerul Muncii, care a apărut pe sold în noua formă a bugetului cu un minus contabil de circa două miliarde şi jumătate de lei.

Mai precis, transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat au fost reduse cu circa 2,6 miliarde de lei, deoarece se contează pe majorarea încasărilor din CAS (ceea ce explică şi modificarea de pe minus pe plus la bugetul de stat), concomitent cu suplimentarea, în principal, fondurilor destinate drepturilor de asistenţă socială cu aproape o jumătate de miliard de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Razvan Diaconu

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit… Mai mult

Stiri

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Iulian Soare

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult