fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Cum și de ce s-a rectificat prima rectificare

de Marin Pana , 4.9.2018

După ce rectificarea bugetară a fost rearanjată în sus, cu modificări, pe ici, pe colo, prin părţile sensibile şi, prin urmare, esenţiale, deficitul bugetar urmărit în execuţia bugetară va rămâne stabilit la valoarea de 2,97% din PIB, potrivit rectificării anunţate ca fiind pozitivă de Ministerul Finanţelor.

Noutatea faţă de forma în care apăruse în primă formă rectificarea este că s-au adăugat câte 2,83 miliarde de lei şi la venituri şi la cheltuieli. Ceea ce a lăsat diferenţa în plus faţă de legea bugetului adoptată la începutul anului la 1,1 miliarde lei faţă de deficitul de 27 miliarde de lei admis din start.

Minusul de 1,1 miliarde lei a fost acomodat, pentru încadrarea în cele 2,97% din PIB amintite mai sus, prin majorarea PIB de la circa 908 miliarde lei cât se s-a prognozat la momentul  iniţial spre cele 945 miliarde lei avute în vedere şi înscrise oficial ca atare în comunicatele Ministerului Finanţelor.

De reţinut, valoarea creşterii economice în termeni reali a fost păstrată la valoarea de 5,5% ( după o mică „extravaganţă” de plasare la 6,1% în prognoza de primăvară. Însă preţurile din economie, măsurate prin intermediul aşa-numitului deflator ( majorat de la 2,1% la 4,3% pe parcursul anului în curs), au crescut mai mult decât se estima la finele anului trecut.

Se mai poate observa şi o ajustare în creştere a ponderilor în PIB, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli, care a înjumătăţit scăderea ce ar fi rezultat din forma iniţială a rectificării bugetare. Reamintim că noi avem nevoie de o apropiere de media europeană a mărimii bugetului, aflat acum undeva cam la 70% din uzanţele occidentale.

Aparent, majorarea sumelor alocate indică o rectificare şi mai pozitivă decât cea pozitivă prevăzută anterior, dar acest lucru este cert valabil doar în termeni nominali. De fapt, ca putere de cumpărare a banilor trecuţi prin finanţele publice rămâne de văzut până la finalul anului dacă majorarea de circa trei procente şi pe venituri şi pe cheltuieli va avea efecte concrete.

Ca să nu mai o luăm cu înşiruirea de cifre precum Pristanda, cu câte la primărie şi câte la prefectură, ce ar fi de reţinut este că, faţă de forma iniţială a rectificării, s-au păstrat sumele date în plus pentru bugetul asigurărilor sociale ( a se citi, simplificat, pensii), pentru sănătate (ca să nu mai înşirăm denumirea fondului care numai unic nu e) şi pentru şomaj.

Ceva mai mulţi bani au apărut pentru bugetele locale ( care şi-au tras partea leului din majorarea de 2,83 miliarde lei la venituru introdusă la modificarea rectificării) şi pentru bugetul de stat, trecut de la minus la plus ca schimbare de alocare. Şi, pentru că totul se conservă, bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii a fost diminuat undeva cam la o treime de miliard de lei.

La cheltuieli, au primit ceva bani în plus faţă de forma anterioară a rectificării Autoritatea Electorală Permanentă (finanţarea partidelor politice), Ministerul Fondurilor Europene ( pentru programe privind persoane dezavantajate), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (plusul anterior a fost majorat cu 50 de milioane de lei pentru eradicarea pestei porcine africane)

Au rămas la prevederile iniţiale, pe plus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, pe minus, SRI. Scăderile prevăzute iniţial au fost atenuate puternic la SIE, semnificativ la SPP, oarecum la STS şi cam la jumătate la Ministerul Cercetării şi Inovării.

Mai important pentru publicul larg, cea mai mare schimbare a prevederilor a apărut la Ministerul Muncii, care a apărut pe sold în noua formă a bugetului cu un minus contabil de circa două miliarde şi jumătate de lei.

Mai precis, transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat au fost reduse cu circa 2,6 miliarde de lei, deoarece se contează pe majorarea încasărilor din CAS (ceea ce explică şi modificarea de pe minus pe plus la bugetul de stat), concomitent cu suplimentarea, în principal, fondurilor destinate drepturilor de asistenţă socială cu aproape o jumătate de miliard de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult

Stiri

Primarul Timișoarei cere ca instituirea carantinei de noapte să nu vizeze și vaccinații

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult