fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Cum și de ce s-a rectificat prima rectificare

de Marin Pana , 4.9.2018

După ce rectificarea bugetară a fost rearanjată în sus, cu modificări, pe ici, pe colo, prin părţile sensibile şi, prin urmare, esenţiale, deficitul bugetar urmărit în execuţia bugetară va rămâne stabilit la valoarea de 2,97% din PIB, potrivit rectificării anunţate ca fiind pozitivă de Ministerul Finanţelor.

Noutatea faţă de forma în care apăruse în primă formă rectificarea este că s-au adăugat câte 2,83 miliarde de lei şi la venituri şi la cheltuieli. Ceea ce a lăsat diferenţa în plus faţă de legea bugetului adoptată la începutul anului la 1,1 miliarde lei faţă de deficitul de 27 miliarde de lei admis din start.

Minusul de 1,1 miliarde lei a fost acomodat, pentru încadrarea în cele 2,97% din PIB amintite mai sus, prin majorarea PIB de la circa 908 miliarde lei cât se s-a prognozat la momentul  iniţial spre cele 945 miliarde lei avute în vedere şi înscrise oficial ca atare în comunicatele Ministerului Finanţelor.

De reţinut, valoarea creşterii economice în termeni reali a fost păstrată la valoarea de 5,5% ( după o mică „extravaganţă” de plasare la 6,1% în prognoza de primăvară. Însă preţurile din economie, măsurate prin intermediul aşa-numitului deflator ( majorat de la 2,1% la 4,3% pe parcursul anului în curs), au crescut mai mult decât se estima la finele anului trecut.

Se mai poate observa şi o ajustare în creştere a ponderilor în PIB, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli, care a înjumătăţit scăderea ce ar fi rezultat din forma iniţială a rectificării bugetare. Reamintim că noi avem nevoie de o apropiere de media europeană a mărimii bugetului, aflat acum undeva cam la 70% din uzanţele occidentale.

Aparent, majorarea sumelor alocate indică o rectificare şi mai pozitivă decât cea pozitivă prevăzută anterior, dar acest lucru este cert valabil doar în termeni nominali. De fapt, ca putere de cumpărare a banilor trecuţi prin finanţele publice rămâne de văzut până la finalul anului dacă majorarea de circa trei procente şi pe venituri şi pe cheltuieli va avea efecte concrete.

Ca să nu mai o luăm cu înşiruirea de cifre precum Pristanda, cu câte la primărie şi câte la prefectură, ce ar fi de reţinut este că, faţă de forma iniţială a rectificării, s-au păstrat sumele date în plus pentru bugetul asigurărilor sociale ( a se citi, simplificat, pensii), pentru sănătate (ca să nu mai înşirăm denumirea fondului care numai unic nu e) şi pentru şomaj.

Ceva mai mulţi bani au apărut pentru bugetele locale ( care şi-au tras partea leului din majorarea de 2,83 miliarde lei la venituru introdusă la modificarea rectificării) şi pentru bugetul de stat, trecut de la minus la plus ca schimbare de alocare. Şi, pentru că totul se conservă, bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii a fost diminuat undeva cam la o treime de miliard de lei.

La cheltuieli, au primit ceva bani în plus faţă de forma anterioară a rectificării Autoritatea Electorală Permanentă (finanţarea partidelor politice), Ministerul Fondurilor Europene ( pentru programe privind persoane dezavantajate), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (plusul anterior a fost majorat cu 50 de milioane de lei pentru eradicarea pestei porcine africane)

Au rămas la prevederile iniţiale, pe plus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, pe minus, SRI. Scăderile prevăzute iniţial au fost atenuate puternic la SIE, semnificativ la SPP, oarecum la STS şi cam la jumătate la Ministerul Cercetării şi Inovării.

Mai important pentru publicul larg, cea mai mare schimbare a prevederilor a apărut la Ministerul Muncii, care a apărut pe sold în noua formă a bugetului cu un minus contabil de circa două miliarde şi jumătate de lei.

Mai precis, transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat au fost reduse cu circa 2,6 miliarde de lei, deoarece se contează pe majorarea încasărilor din CAS (ceea ce explică şi modificarea de pe minus pe plus la bugetul de stat), concomitent cu suplimentarea, în principal, fondurilor destinate drepturilor de asistenţă socială cu aproape o jumătate de miliard de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult