La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Rectificarea Dezvoltării. A ministrului Dezvoltării

de Mariana Bechir 30.9.2014

Guvernul a aprobat marți a doua rectificare de buget pe anul 2014.
Caracteristica cea mai evidentă:  administrațiile locale primesc în plus peste 2 miliarde de lei, iar investițiile şi cofinanţarea proiectelor europene se diminuează. Un alt lucru neobișnuit: circa 64% din investițiile pe tot anul au fost mutate în ultimele 3 luni și trec, pentru proiectele locale, prin Ministerul Dezvoltării – condus de vicepremierul Dragnea.

Premierul Victor Ponta declara luna aceasta, la o întâlnire cu oamenii de afaceri, că România va investi până la sfârşitul anului peste trei miliarde de dolari, sumă ce va păstra deficitul public în limita de 2% din PIB (convenit cu FMI şi CE).

“Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După 7 luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie ca cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună”, explica pe 8 septembrie Victor Ponta.

(Citiți și: ”Misterele Bugetului 2014 / Legea care împarte miliardele cu pixul unui singur om”)

Prin proiectul de rectificare aprobat marți, veniturile totale sunt diminuate cu 1,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,48 miliarde lei.

Cea de a doua rectificare bugetară arată însă că cea mai mare parte a banilor a acordaţi suplimentar Nu se duc la investiţii :

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Principalii beneficiari : primăriile

Administraţiile locale, primării şi judeţe, sunt beneficiarele celor mai mari sume distribuite la această rectificare.

Ele primesc, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, 1.167,1 milioane de lei astfel, din care:

  • 50,6 milioane lei, pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor (salarii etc.)
  • 194,5 de milioane de lei, pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti cu suma de;
  • 380,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale
  • doar aproximativ jumătate, 542,0 milioane lei, se duc la drumurile judeţene şi comunale, “urmare a solicitărilor unităţilor administrativ-teritoriale şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;”

Investiţiile locale vor fi finanţate prin programele de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, unde bugetul a fost suplimentat cu 575,2 milioane de lei.

Per total, administraţiile locale mai primesc circa un miliard de lei, pentru investiții dirijate prin MDRAP. Suma înscrisă anterior la bugetul MDRAP pentru Programe cu finantare din Fonduri Externe Nerambursabile postaderare (FEN) se reduce cu 950 de milioane de lei.

Astfel:

  • Programul Naţional de Dezvoltare Locală primește 1,051 miliarde lei,
  • Programul naţional de construcţii de interes public sau social derulat prin Compania Naţională de Investiţii se dau 83,6 milioane lei,
  • pentru achitarea primei de stat pentru economisire în domeniul locativ restantă aferentă depunerilor din anul 2013 se virează 182,3 milioane lei.

În paralel, scad cu 3,9 miliarde de lei cheltuielile prin care sunt cofinanţate proiectele din fonduri externe nerambursabile postaderare. Din acest total, un miliard de lei dispare de la Secretariatul General al Guvernului, în subordinea căruia a fost trecut Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (care se ocupă de mari proiecte, în special autostrăzi).

(Citiți și: ”Rectificarea : Banii de investiții, transferați spre cheltuielile cu bunuri și servicii. Opinia Consiliului Fiscal”)

Ministerele care primesc bani:

  • Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice: +1.215,1 milioane lei
  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: per sold creste cu +575,2 milioane lei
  • Ministerul Afacerilor Interne: +254,9 milioane lei
  • Ministerul Apărării Naţionale: +140,8 milioane lei
  • Ministerul Justiţiei: +106,8 milioane lei
  • Ministerul Afacerilor Externe: +96,0 milioane lei

Ministere care pierd bani:

  • Ministerul Finanţelor Publice- Acţiuni Generale: -992,8 milioane lei;
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: -1.047,5 milioane lei;
  • Ministerul Sănătăţii: -264,6 milioane lei;
  • Ministerul Transporturilor: -170,2 milioane lei;
  • Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice: -164,9 milioane lei
  • Ministerul Culturii: – 10,2 milioane lei
  • Ministerul Educaţiei: – 5,5 milioane lei
  • Secretariatul General al Guvernului: -1.340,4 milioane lei
Potrivit declarațiilor făcute de premierul Victor Ponta, după ședința de marți în care s-a aprobat rectificarea, Ministerul Culturii şi cel al Educaţiei nu ar fi pierdut bani.

De asemenea, vor avea loc diminuări la bugetul Administraţiei Prezidenţiale – cu 1,3 milioane lei, al Camerei Deputaţilor – cu 6,1 milioane lei, al Curţii Constituţionale – cu 200.000 lei, şi al Academiei Române – cu 6,9 milioane lei.

Senatul va primi 4,2 milioane lei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 4,8 milioane lei, Avocatul Poporului – 10.000 lei, Serviciul Român de Informaţii – 67,4 milioane lei, Serviciul de Informaţii Externe – 27 milioane lei, Serviciul de Protecţie şi Pază – 18,8 milioane lei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 50.000 lei.

Ministrul Bugetului: La Agricultură şi la Mediu, tăierile sunt “temporare”

În privinţa reducerilor de la Ministerul Agriculturii şi de la cel al Mediului, premierul a refuzat să dea explicaţii, lăsându-l pe ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, să clarifice neconcordanţele din declaraţiile lui Victor Ponta şi anexele rectificării aflate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Darius Vâlcov a explicat că este vorba de o tăiere “temporară” generată de banii care sunt aferenţi fondurilor europene nerambursabile (FEN) şi care au fost retraşi pentru acest moment, atât de la Agricultură, cât şi de la Mediu.

“La Ministerul Agriculturii, miliardul este reducerea FEN-urilor, care la sfârşitul lunii noiembrie se va echilibra în funcţie de execuţia la celelalte ministere. Miliardul a fost temporar tăiat, până la sfârşitul lunii noiembrie”, a declarat ministrul, citat de MEDIAFAX.

“La Mediu s-au luat 150 milioane de la FEN-uri şi efectiv li s-au alocat 22 milioane. Banii aceştia de la FEN-uri i-am operat în contabilitatea fiecărui minister acum, urmând să ne reglăm în funcţie de execuţia pe care dumnealor o vor avea la 10 şi la 11 luni, să le alocăm sau să le retragem bani”, a mai adăugat Darius Vâlcov.

Întrebat dacă cele două ministere sunt, deci, pe minus, ministrul a răspuns: “Dacă adunaţi şi FEN-urile, da. Dacă nu le adunaţi, efectiv dumnealor au primit bani”.

(DESCĂRCAŢI AICI ANEXELE RECTIFICĂRII: ANEXA 1, ANEAXA 2, ANEXA 3, ANEXA 4, ANEXA 5, ANEXA 6, ANEXA 7, ANEXA 8)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult