Rectificarea : Banii de investiții, transferați spre cheltuielile cu bunuri și servicii. Opinia Consiliului Fiscal

Consiliul fiscal a transmis Guvernului opinia sa în legătură cu rectificarea bugetară adoptată marţi, opinie care reprezintă o adevărată listă de dubii în legătură cu estimările formulate oficial.

De menţionat – Consiliului fiscal i s-a lăsat la dispoziţie o singură zi lucrătoare pentru a studia proiectele ordonanţelor pe care le-a adoptat marţi din cauză că Ministerul Finanţelor a trimis documentaţia spre studiu vineri, la ora 18.57.

Despre veniturile bugetare – fără 5 pp CAS

Potrivit analizei Consiliului fiscal, cea mai mare parte a revizuirii proiecției de venituri provine din încorporarea în proiecția bugetară a impactului reducerii începând cu data de 1 octombrie 2014 a cotei de contribuții sociale la angajator (cu 5 pp.), care generează un impact brut la nivelul încasărilor din contribuții sociale evaluat la –1 miliard de lei, corespunzător incidenței sale pe parcursul a două luni de execuție în bază cash.

Revizuiri descendente de amploare semnificativă sunt operate la nivelul estimărilor de venituri (nete de impactul schemelor de compensare în lanț mai sus menționate) aferente categoriilor:

• „venituri nefiscale” (-451 milioane lei)
• „sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări” (-300 milioane lei)
• „taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități” (-101,6 milioane lei)

Scad încasările din TVA

Consiliul fiscal exprimă „rezerve serioase” în ceea ce privește revizuirea ascendentă propusă pentru proiecția încasărilor din TVA.

Concret: încasările din TVA cumulate la nivelul lunilor iulie şi august sunt mai mici decât cele din anul anterior cu 1,3% (-114 milioane lei), fenomen parțial explicat însă de efectul de bază aferent reducerii TVA la făină și produse de panificație produsă începând cu 1 septembrie 2013 care, conform datelor ANAF, a generat încasări mai mici în medie cu 32,1 milioane de lei lunar în perioada septembrie 2013-iulie 2014 față de aceeași perioadă a anului anterior.

De altfel, conform datelor ANAF obținute de către Consiliul fiscal, impactul anualizat asupra veniturilor bugetare din TVA al măsurii mai sus menționate, evaluat potrivit raportărilor disponibile la finele lunii iulie 2014 (10 luni de aplicare), a fost de scădere cu aproximativ -386,7 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului anterior (-55,1% în perioada septembrie 2013 – iulie 2014 față de aceeași perioadă a anului anterior), nivel care nu pare să indice o materializare a așteptărilor de creștere a conformării voluntare la plată.

2/3 din investiții, mutate în T4

Consiliul fiscal admite că execuția neuniformă de la nivelul cheltuielilor de investiții, sumele anuale bugetate fiind programate a fi cheltuite în proporție de 62,4% pe parcursul ultimelor patru luni ale anului (respectiv 23,4 miliarde lei din 37,5 miliarde de lei), este de natură să antreneze distorsiuni simetrice și la nivelul încasărilor lunare medii din TVA.

Cu toate acestea, evaluările sale indică faptul că, fie și luând în calcul accelerări masive ale cheltuielilor de investiții în ultimele patru luni ale anului conform planificării propuse, apare drept prudent ca estimările încasărilor anuale din TVA să fie revizuite descendent cu cel puțin 800 de milioane de lei, în funcție de ipotezele cu privire la dimensiunile consumurilor intermediare aferente proiectelor de investiții.

Fondurile post-aderare – supraestimate din nou

Rezervele formulate cu prilejul primei rectificări bugetare referitor la nivelul estimat al intrărilor din fonduri UE post-aderare al căror beneficiar final este sectorul public sunt menţinute de Consiliul fiscal.

Reducerea estimărilor de venituri la acest capitol cu doar 300 de milioane de lei apare drept insuficientă din perspectiva asigurării verosimilității nivelului anual proiectat, în condițiile în care în vederea convergenței către acesta, intrările lunare medii în ultimele patru luni ale anului ar trebui să fie de circa 2,46 miliarde lei, nivel aproape dublu comparativ cu cel înregistrat la nivelul lunii august 2014 în care s-a înregistrat cea mai bună performanță din acest an.

De altfel, afirmă Consiliul, realizarea nivelului anual estimat ar reprezenta o premieră din perspectiva istoriei estimărilor bugetare aferente acestui capitol de venituri în România, cu atât mai puțin verosimilă cu cât ecartul dintre realizările conform execuției la 8 luni și estimările anuale este mai mare în acest an decât în alții.

Cheltuielile: scădere drastică la investiții, creștere spectaculoasă la achiziția de bunuri și servicii 

Reducerea de cheltuieli este localizată de Consiliul fiscal la nivelul a trei categorii:

• proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-2455 milioane lei)
• cheltuieli cu dobânzile (-572 milioane lei)
• cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare rambursabilă (-451 milioane lei)

La rectificare cresc semnificativ alocările aferente categoriilor:

• “cheltuieli cu bunuri și servicii” (netă de impactul swap-urilor creșterea este de 993 milioane lei)
• cheltuieli de capital (+370 milioane lei, exclusiv impactul swap-urilor)
• fondul de rezervă (+377 milioane lei)

Comparativ cu nivelurile programate în prima rectificare bugetară, sunt revizuite negativ alocările pentru cheltuieli de investiții (-2381 milioane lei). Sumele eliberate sunt utilizate parțial pentru suplimentarea unor categorii de cheltuieli curente, în principal a alocărilor cheltuieli cu bunurile și serviciile la nivelul bugetelor locale.

Diferența, căreia i se alătură economiile realizate la capitolul cheltuieli cu dobânzile, este utilizată pentru compensarea impactului asupra veniturilor bugetare al reducerii CAS în vederea asigurării convergenței cu ținta de deficit.

Consiliul fiscal apreciază drept inconsistente ipotezele cu privire la estimarea veniturilor din fonduri europene post-aderare și reducerea substanțială preconizată la nivelul cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

În ipoteza unui buget construit de jos în sus, pornit de la proiecte concrete, ar trebui să fie imposibilă atragerea unui volum dat de fonduri europene în lipsa unor cheltuieli de cofinanțare corespunzătoare BGC. Argumente:

• intrările de fonduri europene estimate sunt preconizate a consemna o reducere de relativ mici dimensiuni (-300 de milioane lei)
• agregatul de cheltuieli contrapartidă suferă o revizuire descendentă de un cu totul alt ordin de mărime (-2455 milioane lei)

În mod evident, apreciază Consiliul, situaţia este de natură să conducă la o contribuție semnificativă în sensul revizuirii descendente a deficitului bugetar.

Din perspectiva Consiliului fiscal, există două explicații posibile în acest caz:

• Prima: reducerea consemnată la nivelul veniturilor din fonduri post-aderare corespunde abandonării unor proiecte de investiții pentru care cuantumul de cheltuieli neeligibile reprezintă circa 87% din valoarea proiectului,ceea ce, deși teoretic posibil, pare improbabil
• A doua: reducerea consemnată de cheltuieli este rezultatul utilizării unui tampon (rezerve) de cheltuieli inclus în construcția bugetară inițială în vederea încadrării în ținta de deficit în eventualitatea unor evenimente neprevăzute care, deși o dovadă de prudență, apare drept indezirabil din perspectiva construcției unui buget transparent.

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal consideră oportună o clarificare din partea MFP.

Nu este respectat principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare

În opinia formulată, Consiliul fiscal apreciază că realocările operate în interiorul categoriei de cheltuieli cu investițiile – în sensul abandonării unor proiecte de investiții cu finanțare europeană nerambursabilă ori cu finanțare rambursabilă, precum și reducerii cheltuielilor destinate lucrărilor de infrastructură rutieră ale CNADR concomitent cu suplimentarea alocărilor de cheltuieli de capital la nivelul bugetelor locale – nu sunt conforme cu principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare.

În plus, afirmă Consiliul, ar fi fost de așteptat ca reducerea CAS să genereze, în contrapartidă față de impactul negativ la nivelul veniturilor aferente acestei categorii, și o reducere a agregatului de cheltuieli de personal, care include contribuția datorată de angajator (cuantumul ar fi trebui să fie de circa 270 milioane lei).

Cifrele din propunerea de rectificare indică însă o reducere marginală a anvelopei salariale de doar 22 milioane lei, ceea ce înseamnă că reducerea așteptată a fost însoțită de alocări suplimentare de cheltuieli în cadrul aceleiași categorii.

(Descărcaţi AICI opinia Consiliului fiscal)