Record după record la deficitul comercial: creștere cu 45% după primele 2 luni ale anului. 85% din plusul industriei auto se duce pe importurile de alimente

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 1.152 milioane euro, cu circa 30% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.

Rezultatul este ceva mai bun decât în prima lună a anului curent dar tendinţa îngrijorătoare de expandare a minusului din schimburile externe, pe fondul unei creşteri semnificativ mai rapide a importurilor decât a exporturilor se menține.

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară la valoarea din criză!

Cumulat pe primele două luni ale lui 2018, exporturile fob au însumat 11.403,0 milioane euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 13.816,1 milioane euro. Astfel, deficitul a ajuns deja la 2,413 miliarde de euro, valoare cu circa 45% mai mare faţă de ianuarie-februarie 2017.

În pofida deficitului în creştere, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a revenit undeva între valorile consemnate în 2017 şi 2018, ( atenţie !) la nivelul din 2011 – 2012.

Este o situaţie nesustenabilă pe termen lung şi va trebui să găsim rapid o cale pentru a reveni la practica din 2013 – 2014 (când gradul de acoperire a urcat sensibil peste pragul de 90%) care ne-a scos din criza economică.

De luat aminte, deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns deja la 1,1% din PIB estimat pentru 2019.

(Citiți și: ”Banchetul de Centenar, la nota de plată: cine, cu ce și din banii cui a hrănit această țară foarte bogată”)

Din păcate, producţia nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor iar competitivitatea transpusă în raportul calitate/preţ a fost sub cea a produselor venite din ţări ceva mai avansate pe calea apropierii de Occident (Ungaria şi Polonia sunt cele mai bune exemple).

Deficitul pe relaţia non-UE: de la excedent acum 4 ani, la un minus de peste 40%

În februarie 2019, schimburile cu țările din UE au fost de 8,88 de miliarde euro la export și 10,29 miliarde euro la import (circa 78% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 2,53 miliarde euro și importuri de 3,52 miliarde euro (aproximativ 22% din total la exporturi şi 25% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 1,4 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de un miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. Fenomen care ar trebui examinat mai atent, ponderea în deficit a comerţului cu ţările non-euro s-a menţinut peste pragul de 40% din total ( adică mult peste ponderea în total schimburi) , după ce în urmă cu patru ani aveam chiar un mic excedent pe această relaţie externă.

85% din plusul industriei auto, dat pe importurile de alimente

Soldul pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem) a acoperit 18% din deficitul consemnat pe total, la un sold pozitiv destul de bun, respectiv 434 milioane euro.

Din păcate, acesta a fost anulat de minusul şi mai mare consemnat pe celelalte produse manufacturate (-507 milioane euro). Minus care ne spune că avem nevoie de mai multe domenii industriale în care să fim competitivi.

Totodată, a continuat să se manifeste deficitul greu de acceptat (date fiind condiţiile pedo-climatice de care dispunem) pe segmentul produselor alimentare, care au ajuns la un grad de acoperire sectorial semnificativ sub cel de la alte produse manufacturate, doar 65%. Simplificat, cam cinci şesimi din plusul din industria auto se duce pe mâncare din import.

Dar, lovitura de graţie a venit în comerţul exterior pe partea de petrochimie,  sector care a generat peste două miliarde de euro sau şase şeptimi din deficitul comercial din primele două luni ale anului , 58% la produse chimice şi derivate şi 26% la combustibili şi lubrifianţi.

La fel ca şi în cazul agriculturii, degeaba avem resurse naturale dacă nu (mai) ştim să le exploatăm.