Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Recomandările specifice de ţară 2013 – mecanisme, controverse, beneficii

de Leonard Orban 10.6.2013

La sfârşitul lunii mai, Comisia Europeană a făcut publice recomandările specifice de ţară, ca parte a procesului anual de coordonare a politicilor economice ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea atingerii ţintelor Strategiei Europa 2020. Acest demers este menit a oferi tuturor ţărilor din Uniune o serie de orientări strategice cu privire la potenţialul de creştere şi dezvoltare, sporirea competitivităţii şi crearea de noi locuri de muncă, în contextul unei coordonări mai riguroase a politicilor de reformă economică ale statelor membre.

Recomandările specifice de ţară sunt parte a procesului intitulat semestrul european, lansat în anul 2010, ca urmare a nevoii de a consolida semnificativ guvernanţa economică în Uniune. Ele sunt punctul final al unui îndelungat proces de analiză a politicilor economice ale statelor membre, care începe în anul anterior, odată cu publicarea de către Comisia Europeană a documentului intitulat „Analiza anuală a creşterii”. Pe baza priorităţilor identificate în ceea ce priveşte creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, Consiliul European de primăvară adoptă orientările Uniunii pentru politicile naţionale. Aceste orientări stau la baza programelor de stabilitate sau convergenţă şi a programelor naţionale de reformă pe care statele membre le prezintă, spre evaluare, Comisiei Europene.

După prezentarea de către Comisie a recomandărilor specifice de ţară, acestea sunt aprobate de către Consiliul European de vară. În cazul nerespectării acestor recomandări de către unele state membre, şefii de stat şi guvern din Uniune pot adresa avertismente respectivelor ţări. Chiar mai mult, în cazul constatării unor dezechilibre macroeconomice sau bugetare excesive, Consiliul European poate decide aplicarea de sancţiuni.

Între momentul prezentării recomandărilor specifice de ţară şi cel al adoptării lor de către şefii de stat şi guvern din Uniune, au loc discuţii între Comisia Europeană şi reprezentanţii statelor membre pe această temă. Aşa după cum s-a putut constata în anii precedenţi, Comisia a fost foarte fermă în a-şi menţine punctul de vedere cu privire la recomandările făcute, deşi au fost ţări care au contestat puternic unele dintre acestea. Aşa că, este de aşteptat, ca şi anul acesta, să fie operate puţine modificări şi nu de substanţă faţă de propunerile Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte România, este pentru prima dată când ţării noastre i se adresează recomandări extinse. În anii anteriori, având în vedere acordul de asistenţă internaţională cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, singura recomandare era una generală, care viza implementarea tuturor prevederilor acordului.

După cum se cunoaşte, Comisia Europeană a făcut opt recomandări, care privesc o gamă largă de aspecte, de la asigurarea unei consolidări fiscale favorabile creşterii economice, continuarea reformelor în domeniul sănătăţii, accelerarea reformei din domeniul învăţământului, creşterea ocupării, combaterea şomajului în rândul tinerilor, a sărăciei, până la îmbunătăţirea calităţii administraţiei publice, îmbunătăţirea şi simplificarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii şi independenţei sistemului judiciar.

Este de remarcat faptul că recomandările făcute nu reprezintă o noutate, vulnerabilităţile pe care le are ţara noastră fiind identificate şi subliniate în mod repetat de către executivul european. În plus, în discuţiile cu autorităţile române, Comisia insistă asupra necesităţii finanţării cu prioritate, din bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020, a proiectelor menite să îmbunătăţească situaţia în domeniile acoperite de cele 8 recomandări.

Unele dintre recomandările Comisiei sunt dificil de realizat, având în vedere că implementarea acestora presupune nu doar profunde schimbări de sistem, ci şi modificări structurale de acţiune şi chiar de mentalitate.
De exemplu, recomandarea privind recurgerea într-o mai mare măsură la taxele de mediu, sau cea referitoare la reducerea recurgerii la spitalizarea excesivă a pacienţilor, inclusiv prin îmbunătăţirea serviciilor de tratament ambulatoriu.

O altă dificultate majoră pentru implementarea recomandărilor este legată de calitatea scăzută a activităţii multor instituţii publice, de capacitatea redusă a administraţiei publice atât la nivel central, cât mai ales local. Chiar dacă există voinţă la nivel politic pentru realizarea acestui demers, cu o asemenea capacitate administrativă, succesul reformelor este pus serios sub semnul întrebării. Acesta este motivul pentru care Comisia a solicitat României adoptarea şi implementarea unei strategii de consolidare a administraţiei publice ca o condiţionalitate ex-ante pentru utilizarea fondurilor comunitare pentru perioada 2014-2020.

Nu trebuie uitate şi presiunile care vin din piaţă şi care crează dificultăţi autorităţilor pentru implementarea recomandărilor Comisiei. De exemplu, măsura privind continuarea dereglementării preţurilor la gaze şi la electricitate şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, care este puternic contestată de unii actori din domeniu, încercându-se amânarea sau chiar blocarea procesului.

Fără îndoială că unele dintre recomandările specifice de ţară făcute tuturor statelor membre, nu numai României, sunt dincolo de competenţele Uniunii, aşa cum sunt ele definite de Tratatele UE.
Un exemplu îl reprezintă reforma sistemului de pensii unde, în cazul României, se recomandă, printre altele, egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, un aspect care ţine de competenţa exclusivă a statelor membre.

Recomandări similare au fost făcute şi altor state membre şi reacţiile nu au întârziat să apară. Recent, preşedintele francez François Hollande afirma că nu este cazul: Comisia nu poate dicta Franţei ce trebuie să facă. Ea poate să spună doar că Franţa trebuie să-şi reechilibreze finanţele publice. În ceea ce priveşte reformele structurale, în special reforma pensiilor, noi şi numai noi suntem în măsură să spunem care este drumul de urmat pentru a atinge acest obiectiv (*1).

Și totuşi…

Legat de aceste controverse, care au fost prezente şi în anii trecuţi, trebuie subliniat faptul că semestrul european a fost creat cu scopul de a asigura un cadru comun şi echitabil de analiză a situaţiei economice a statelor membre, în vederea unei mai bune coordonări a politicilor naţionale din domeniul economic. Obiectivul asumat era de a evita repetarea unor greşeli din trecut, când tratarea cu prea mare flexibilitate a regulilor de convergenţă a şubrezit Uniunea Economică şi Monetară în faţa crizei.

După atât de anevoioasele eforturi făcute pentru ieşirea din criză, este esenţial ca deciziile luate să fie respectate cu cea mai mare rigoare. Acesta este şi motivul pentru care deciziile de asemenea anvergură, propuse de Comisie, sunt luate prin consens, numai după asumarea lor de către toate statele membre. Contestarea unor astfel de decizii, luate cu mare greutate de statele membre, ar reprezenta un risc major pentru stabilitatea zonei euro şi chiar a Uniunii Europene în ansamblul ei.

Dincolo de discuţiile privind legitimitatea Comisiei de a face asemenea propuneri şi de anumite nemulţumiri legate de conţinutul unora dintre acestea, respectarea recomandărilor specifice de ţară va fi benefică pentru România. De aceea, ar trebui ca implementarea acestor recomandări să fie o prioritate de prim ordin pentru autorităţile române.

-(*1) – “La Commission n’a pas à nous dicter ce que nous avons à faire. Elle a simplement à dire que la France doit rétablir ses comptes publics. Pour ce qui concerne les réformes structurelles, notamment les réformes de retraites, c’est à nous et à nous seuls de dire quel sera le bon chemin pour atteindre l’objectif”

*
Articol redactat cu contribuția Arabelei Vasilescu

***
Leonard Orban este fost comisar european, fost ministru al Afacerilor Europene

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.6.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Sunt aleși președintele și coordonatorii regionali

Vladimir Ionescu

Membrii PLUS aleg, în cadrul Convenției Naționale Extraordinare care are loc sâmbătă și duminică, președintele formațiunii, membrii Comisiei Naționale de Integritate de Arbitraj, membrii Comisiei… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult