Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

Cronicile

Recomandările specifice de ţară 2013 – mecanisme, controverse, beneficii

de Leonard Orban 10.6.2013

La sfârşitul lunii mai, Comisia Europeană a făcut publice recomandările specifice de ţară, ca parte a procesului anual de coordonare a politicilor economice ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea atingerii ţintelor Strategiei Europa 2020. Acest demers este menit a oferi tuturor ţărilor din Uniune o serie de orientări strategice cu privire la potenţialul de creştere şi dezvoltare, sporirea competitivităţii şi crearea de noi locuri de muncă, în contextul unei coordonări mai riguroase a politicilor de reformă economică ale statelor membre.

Recomandările specifice de ţară sunt parte a procesului intitulat semestrul european, lansat în anul 2010, ca urmare a nevoii de a consolida semnificativ guvernanţa economică în Uniune. Ele sunt punctul final al unui îndelungat proces de analiză a politicilor economice ale statelor membre, care începe în anul anterior, odată cu publicarea de către Comisia Europeană a documentului intitulat „Analiza anuală a creşterii”. Pe baza priorităţilor identificate în ceea ce priveşte creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, Consiliul European de primăvară adoptă orientările Uniunii pentru politicile naţionale. Aceste orientări stau la baza programelor de stabilitate sau convergenţă şi a programelor naţionale de reformă pe care statele membre le prezintă, spre evaluare, Comisiei Europene.

După prezentarea de către Comisie a recomandărilor specifice de ţară, acestea sunt aprobate de către Consiliul European de vară. În cazul nerespectării acestor recomandări de către unele state membre, şefii de stat şi guvern din Uniune pot adresa avertismente respectivelor ţări. Chiar mai mult, în cazul constatării unor dezechilibre macroeconomice sau bugetare excesive, Consiliul European poate decide aplicarea de sancţiuni.

Între momentul prezentării recomandărilor specifice de ţară şi cel al adoptării lor de către şefii de stat şi guvern din Uniune, au loc discuţii între Comisia Europeană şi reprezentanţii statelor membre pe această temă. Aşa după cum s-a putut constata în anii precedenţi, Comisia a fost foarte fermă în a-şi menţine punctul de vedere cu privire la recomandările făcute, deşi au fost ţări care au contestat puternic unele dintre acestea. Aşa că, este de aşteptat, ca şi anul acesta, să fie operate puţine modificări şi nu de substanţă faţă de propunerile Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte România, este pentru prima dată când ţării noastre i se adresează recomandări extinse. În anii anteriori, având în vedere acordul de asistenţă internaţională cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, singura recomandare era una generală, care viza implementarea tuturor prevederilor acordului.

După cum se cunoaşte, Comisia Europeană a făcut opt recomandări, care privesc o gamă largă de aspecte, de la asigurarea unei consolidări fiscale favorabile creşterii economice, continuarea reformelor în domeniul sănătăţii, accelerarea reformei din domeniul învăţământului, creşterea ocupării, combaterea şomajului în rândul tinerilor, a sărăciei, până la îmbunătăţirea calităţii administraţiei publice, îmbunătăţirea şi simplificarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii şi independenţei sistemului judiciar.

Este de remarcat faptul că recomandările făcute nu reprezintă o noutate, vulnerabilităţile pe care le are ţara noastră fiind identificate şi subliniate în mod repetat de către executivul european. În plus, în discuţiile cu autorităţile române, Comisia insistă asupra necesităţii finanţării cu prioritate, din bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020, a proiectelor menite să îmbunătăţească situaţia în domeniile acoperite de cele 8 recomandări.

Unele dintre recomandările Comisiei sunt dificil de realizat, având în vedere că implementarea acestora presupune nu doar profunde schimbări de sistem, ci şi modificări structurale de acţiune şi chiar de mentalitate.
De exemplu, recomandarea privind recurgerea într-o mai mare măsură la taxele de mediu, sau cea referitoare la reducerea recurgerii la spitalizarea excesivă a pacienţilor, inclusiv prin îmbunătăţirea serviciilor de tratament ambulatoriu.

O altă dificultate majoră pentru implementarea recomandărilor este legată de calitatea scăzută a activităţii multor instituţii publice, de capacitatea redusă a administraţiei publice atât la nivel central, cât mai ales local. Chiar dacă există voinţă la nivel politic pentru realizarea acestui demers, cu o asemenea capacitate administrativă, succesul reformelor este pus serios sub semnul întrebării. Acesta este motivul pentru care Comisia a solicitat României adoptarea şi implementarea unei strategii de consolidare a administraţiei publice ca o condiţionalitate ex-ante pentru utilizarea fondurilor comunitare pentru perioada 2014-2020.

Nu trebuie uitate şi presiunile care vin din piaţă şi care crează dificultăţi autorităţilor pentru implementarea recomandărilor Comisiei. De exemplu, măsura privind continuarea dereglementării preţurilor la gaze şi la electricitate şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, care este puternic contestată de unii actori din domeniu, încercându-se amânarea sau chiar blocarea procesului.

Fără îndoială că unele dintre recomandările specifice de ţară făcute tuturor statelor membre, nu numai României, sunt dincolo de competenţele Uniunii, aşa cum sunt ele definite de Tratatele UE.
Un exemplu îl reprezintă reforma sistemului de pensii unde, în cazul României, se recomandă, printre altele, egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, un aspect care ţine de competenţa exclusivă a statelor membre.

Recomandări similare au fost făcute şi altor state membre şi reacţiile nu au întârziat să apară. Recent, preşedintele francez François Hollande afirma că nu este cazul: Comisia nu poate dicta Franţei ce trebuie să facă. Ea poate să spună doar că Franţa trebuie să-şi reechilibreze finanţele publice. În ceea ce priveşte reformele structurale, în special reforma pensiilor, noi şi numai noi suntem în măsură să spunem care este drumul de urmat pentru a atinge acest obiectiv (*1).

Și totuşi…

Legat de aceste controverse, care au fost prezente şi în anii trecuţi, trebuie subliniat faptul că semestrul european a fost creat cu scopul de a asigura un cadru comun şi echitabil de analiză a situaţiei economice a statelor membre, în vederea unei mai bune coordonări a politicilor naţionale din domeniul economic. Obiectivul asumat era de a evita repetarea unor greşeli din trecut, când tratarea cu prea mare flexibilitate a regulilor de convergenţă a şubrezit Uniunea Economică şi Monetară în faţa crizei.

După atât de anevoioasele eforturi făcute pentru ieşirea din criză, este esenţial ca deciziile luate să fie respectate cu cea mai mare rigoare. Acesta este şi motivul pentru care deciziile de asemenea anvergură, propuse de Comisie, sunt luate prin consens, numai după asumarea lor de către toate statele membre. Contestarea unor astfel de decizii, luate cu mare greutate de statele membre, ar reprezenta un risc major pentru stabilitatea zonei euro şi chiar a Uniunii Europene în ansamblul ei.

Dincolo de discuţiile privind legitimitatea Comisiei de a face asemenea propuneri şi de anumite nemulţumiri legate de conţinutul unora dintre acestea, respectarea recomandărilor specifice de ţară va fi benefică pentru România. De aceea, ar trebui ca implementarea acestor recomandări să fie o prioritate de prim ordin pentru autorităţile române.

-(*1) – “La Commission n’a pas à nous dicter ce que nous avons à faire. Elle a simplement à dire que la France doit rétablir ses comptes publics. Pour ce qui concerne les réformes structurelles, notamment les réformes de retraites, c’est à nous et à nous seuls de dire quel sera le bon chemin pour atteindre l’objectif”

*
Articol redactat cu contribuția Arabelei Vasilescu

***
Leonard Orban este fost comisar european, fost ministru al Afacerilor Europene

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.6.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului: Poliția Locală nu poate ridica mașini, prefectul de București trebuie să atace hotărârea

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului îi solicită Prefectului Municipiului București să atace în contencios hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care s-a decis ridicarea mașinilor din oraș.… Mai mult

Stiri

Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice

Vladimir Ionescu

Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților… Mai mult

Stiri

Video / 10 minute înspăimântătoare: Sindicatul polițiștilor demonstrează cum se măsluieşte un concurs pentru ocuparea unui post de conducere în Poliţie, ca să câştige „cine trebuie“

Mariana Bechir

Sindicatul Pro Lex a postat pe Youtube o filmare care demonstrează corupția din interiorul Poliției și modul în care sunt promovați incompetenți în structurile de… Mai mult

Stiri

23 de zile pentru înființarea centrelor de prelevare organe în toate spitalele județene – sunt acreditate doar 22 dintre cele 41 de spitale

Mariana Bechir

Fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe, a anunțat joi, la Bistrița,… Mai mult

Stiri

Document / Ministerul de Finanțe reglementează apariția Băncii Naționale de Dezvoltare

Razvan Diaconu

Ministerul Finanțelor Publice a publicat, vineri, proiectul unei ordonanțe de urgență care reglementează cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România. Înființarea unei bănci… Mai mult

Europa

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

Iulian Soare

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care… Mai mult

Europa

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Victor Bratu

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie… Mai mult