fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Recesiunea / Agricultura – supraestimată ca influență asupra creșterii economice. Atenție la industrie !

de Marin Pana 16.11.2012

Majoritatea comentariilor referitoare la scăderea economică înregistrată pe trimestrul al treilea din 2012 și perspectivele destul de slabe de obținere la finalul anului a unei creșteri de circa 1% au vizat anul agricol mai slab și influența decisivă a acestui sector economic asupra evoluției PIB. Acest clișeu nu corespunde realității iar cifrele deja consemnate pe 2011 arată clar că influența agriculturii este supraestimată.

Pentru a avea o imagine mai clară, am făcut o comparație între efectul generat de industrie, care este cel mai important sector de activitate și ar trebui să stea în centrul atenției, și agricultură, unde efectele meteo sunt mai la îndemână de explicat decât productivitatea relativă. Așadar, performanța destul de bună a PIB de anul trecut s-a datorat în proporție majoritară industriei și mai puțin de un sfert a venit din agricultură.

Chiar dacă nu am fi avut nici un fel de influență din partea agriculturii, creșterea economică pe 2011 ar fi fost de aproape două procente (vezi tabelul) și am fi avut valori pozitive pe toate trimestrele. În schimb, industria a fost cea care a tras în zona pozitivă primul sfert al anului și care a dat integral creșterea economică din trimestrul al doilea.

Singurul trimestru în care agricultura a influențat PIB-ul în măsură mai mare decât industria a fost trimestrul al treilea, dar, nici atunci, nu a dat nici măcar pe jumătate creșterea economică. A contat, dar efectul a fost supraestimat mediatic în raport cu valoarea rezultată din calculele seci, matematice. Evident, acum asistăm la un efect invers.

Explicația principală stă în ponderea de circa patru ori mai mică în PIB a agriculturii decât cea a industriei ( 6,5% față de 26,3%), în pofida unui sezon excepțional. Mai mult, deși producția sporită ar fi trebuit să ducă la o creștere modică sau chiar la scăderea prețurilor, indicele de preț a fost de 7,6%, adică identic cu cel din industrie și puțin sub media constituită de deflatorul PIB.

De altfel, toată producția agricolă a fost mai mică de 9 miliarde euro iar creșterea în volum a fost de numai 13,5% față de anul 2010, când condițiile meteo nu au fost la fel de favorabile. De remarcat că producția vegetală de cereale este cea beneficiază de condițiile meteo, ori producția vegetală reprezintă, de regulă, cam două treimi din totalul rezultatului sectorului agricol.

Ori, dacă producția vegetala a crescut anul trecut în volum cu 12,9%, producția animala a avansat cu doar 0,8% iar producția de servicii agricole a scăzut cu 4,6%. Pe fondul unor condiții meteo favorabile cu caracter de excepție, structura a fost de 70,8% producție vegetală, 28,5% producție animală și 0,3% producție de servicii.

O explicație a rămânerii relative în urmă a zootehniei a fost modificarea structurii producției vegetale. În expresie valorică, anul 2011 față de anul 2010 a adus o majorare semnificativă a ponderii culturilor de cereale, cu 11,6 puncte procentuale, în timp ce ponderea culturilor de plante de nutreț a scazut cu 7,8 puncte procentuale.

Așadar, ceea ce ar trebui să capteze atenția este trecerea în teritoriu negativ a activității industriale, consemnată de INS la finele primelor trei trimestre ale anului. În perioada 1.I-30.IX.2012, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 0,2% ca serie brută, deși a crescut cu 0,7% în serie ajustată după numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Cea care contează efectiv la rezultatul PIB este seria brută și nu scuzele, altminteri obiective, ale perioadei din an contabilizate sau numărul mai mic de zile lucrătoare, după cum a rezultat din dispunerea pe calendar. În pofida creșterii din septembrie față de august atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată (cu 12,2%, respectiv cu 0,6%), industria a trecut pe cumulat de la începutul anului de la 0,3% la -0,2% ( atenție, -1,2% în industria prelucrătoare !).

Am păstrat, pentru culoare de final, un aspect care ar trebui să dea de gândit. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 4,0% ca serie brută deşi doar cu 0,1%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Paradoxul este numai aparent, deoarece septembrie 2011 a avut 22 de zile lucrătoare, pe când septembrie 2012 doar 20 de zile lucrătoare.

O zi liberă introdusă la un an de circa 250 de zile lucrătoare echivalează cu un minus de 0,4% la producția realizată. Două zile libere, să zicem a doua zi de Rusalii și Sfântul Andrei, dacă tot se apropie data în cauză ( 30 noiembrie) echivalează cu 0,8%. E bine că, în plus față de dispunerea pe calendar a zilelor lucrătoare putem creea minivacanțe de week-end, totul este să ni le putem permite.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2012

2 comentarii

  1. agro24
    16.11.2012, 11:28 pm

    Sunt de parere ca in Romania lipseste un sistem fiscal agricol care sa dea rezultate, poate daca se va rezolva ceva cu impozitul asa cum se doreste pentru agricultura, atunci vom vedea mai multa corectitudine fiscala in domeniul agricol.

  2. Vercix
    24.11.2012, 6:56 pm

    ce bine are fi daca romanii ar prinde ideea din ultimul paragraf…

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat, termocentrala Mintia preluată de autoritățile locale

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) se va diviza până în septembrie în două entităţi care vor include câte o termocentrală, a anunţat joi, la Petroşani, ministrul… Mai mult

Stiri

Liban, în prag de revoluție – populația din Beirut cere ajutorul lui Emmanuel Macron

Razvan Diaconu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers joi în Liban pentru a discuta cu liderii politici și pentru a găsi soluții de revenire după dezastrul produs… Mai mult

Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult