fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

Recesiunea / Agricultura – supraestimată ca influență asupra creșterii economice. Atenție la industrie !

de Marin Pana 16.11.2012

Majoritatea comentariilor referitoare la scăderea economică înregistrată pe trimestrul al treilea din 2012 și perspectivele destul de slabe de obținere la finalul anului a unei creșteri de circa 1% au vizat anul agricol mai slab și influența decisivă a acestui sector economic asupra evoluției PIB. Acest clișeu nu corespunde realității iar cifrele deja consemnate pe 2011 arată clar că influența agriculturii este supraestimată.

Pentru a avea o imagine mai clară, am făcut o comparație între efectul generat de industrie, care este cel mai important sector de activitate și ar trebui să stea în centrul atenției, și agricultură, unde efectele meteo sunt mai la îndemână de explicat decât productivitatea relativă. Așadar, performanța destul de bună a PIB de anul trecut s-a datorat în proporție majoritară industriei și mai puțin de un sfert a venit din agricultură.

Chiar dacă nu am fi avut nici un fel de influență din partea agriculturii, creșterea economică pe 2011 ar fi fost de aproape două procente (vezi tabelul) și am fi avut valori pozitive pe toate trimestrele. În schimb, industria a fost cea care a tras în zona pozitivă primul sfert al anului și care a dat integral creșterea economică din trimestrul al doilea.

Singurul trimestru în care agricultura a influențat PIB-ul în măsură mai mare decât industria a fost trimestrul al treilea, dar, nici atunci, nu a dat nici măcar pe jumătate creșterea economică. A contat, dar efectul a fost supraestimat mediatic în raport cu valoarea rezultată din calculele seci, matematice. Evident, acum asistăm la un efect invers.

Explicația principală stă în ponderea de circa patru ori mai mică în PIB a agriculturii decât cea a industriei ( 6,5% față de 26,3%), în pofida unui sezon excepțional. Mai mult, deși producția sporită ar fi trebuit să ducă la o creștere modică sau chiar la scăderea prețurilor, indicele de preț a fost de 7,6%, adică identic cu cel din industrie și puțin sub media constituită de deflatorul PIB.

De altfel, toată producția agricolă a fost mai mică de 9 miliarde euro iar creșterea în volum a fost de numai 13,5% față de anul 2010, când condițiile meteo nu au fost la fel de favorabile. De remarcat că producția vegetală de cereale este cea beneficiază de condițiile meteo, ori producția vegetală reprezintă, de regulă, cam două treimi din totalul rezultatului sectorului agricol.

Ori, dacă producția vegetala a crescut anul trecut în volum cu 12,9%, producția animala a avansat cu doar 0,8% iar producția de servicii agricole a scăzut cu 4,6%. Pe fondul unor condiții meteo favorabile cu caracter de excepție, structura a fost de 70,8% producție vegetală, 28,5% producție animală și 0,3% producție de servicii.

O explicație a rămânerii relative în urmă a zootehniei a fost modificarea structurii producției vegetale. În expresie valorică, anul 2011 față de anul 2010 a adus o majorare semnificativă a ponderii culturilor de cereale, cu 11,6 puncte procentuale, în timp ce ponderea culturilor de plante de nutreț a scazut cu 7,8 puncte procentuale.

Așadar, ceea ce ar trebui să capteze atenția este trecerea în teritoriu negativ a activității industriale, consemnată de INS la finele primelor trei trimestre ale anului. În perioada 1.I-30.IX.2012, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 0,2% ca serie brută, deși a crescut cu 0,7% în serie ajustată după numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Cea care contează efectiv la rezultatul PIB este seria brută și nu scuzele, altminteri obiective, ale perioadei din an contabilizate sau numărul mai mic de zile lucrătoare, după cum a rezultat din dispunerea pe calendar. În pofida creșterii din septembrie față de august atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată (cu 12,2%, respectiv cu 0,6%), industria a trecut pe cumulat de la începutul anului de la 0,3% la -0,2% ( atenție, -1,2% în industria prelucrătoare !).

Am păstrat, pentru culoare de final, un aspect care ar trebui să dea de gândit. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 4,0% ca serie brută deşi doar cu 0,1%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Paradoxul este numai aparent, deoarece septembrie 2011 a avut 22 de zile lucrătoare, pe când septembrie 2012 doar 20 de zile lucrătoare.

O zi liberă introdusă la un an de circa 250 de zile lucrătoare echivalează cu un minus de 0,4% la producția realizată. Două zile libere, să zicem a doua zi de Rusalii și Sfântul Andrei, dacă tot se apropie data în cauză ( 30 noiembrie) echivalează cu 0,8%. E bine că, în plus față de dispunerea pe calendar a zilelor lucrătoare putem creea minivacanțe de week-end, totul este să ni le putem permite.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2012

2 comentarii

  1. agro24
    16.11.2012, 11:28 pm

    Sunt de parere ca in Romania lipseste un sistem fiscal agricol care sa dea rezultate, poate daca se va rezolva ceva cu impozitul asa cum se doreste pentru agricultura, atunci vom vedea mai multa corectitudine fiscala in domeniul agricol.

  2. Vercix
    24.11.2012, 6:56 pm

    ce bine are fi daca romanii ar prinde ideea din ultimul paragraf…

Lăsați un comentariu


Europa

Christine Lagarde: Scumpirea energiei va face mai multe probleme decât pandemia coronavirus

Iulian Soare

Problemele produse de volatilitatea prețurilor energiei le vor depăși pe cele de aprovizionare legate de pandemia Covid. Totuși, „lucrurile ar trebui să se așeze odată… Mai mult

Europa

Alegeri Germania / Liberalii și Verzii dețin cheia formării noului guvern

Razvan Diaconu

După alegerile federale de duminică, cea mai probabilă rețetă pentru formarea noului guvern este una dintre cele două coaliții: o coaliție „semafor” condusă de social-democrați… Mai mult

Europa

Gazprom invită Europa să contracteze cantități mai mari de gaze

Iulian Soare

Gazprom spune că este pregătit să majoreze livrările de gaze naturale către Europa și că este interesat să încheie mai multe contracte de livrare a… Mai mult

Stiri

Echipa lui Florin Cîțu, după votul Congresului PNL

Vladimir Ionescu

Coechipierii noului ales preşedinte liberal Florin Cîțu au câștigat duminică pe linie funcţiile de conducere din Biroul Politic Național al Partidului Naţional Liberal (PNL). Cea… Mai mult

Europa

Exit-poll Germania: CDU și SPD – umăr la umăr

Razvan Diaconu

UPDATE: Potrivit unor sondaje paralele, anunțate de postul tv ZDF, SPD ar avea circa 2 procente în fața CDU-CSU – 26% la 24%. * Informația… Mai mult

Stiri

România, statul membru cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice din afara UE

Marin Pana

România a fost nominalizată într-o analiză a Eurostat drept statul UE cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice cu țările din afara… Mai mult

Europa

Premieră europeană: Femeile vor deveni majoritare în Parlamentul islandez în urma alegerilor de duminică

Vladimir Ionescu

Islanda este pe cale să devină primul stat european în care femeile sunt majoritare în Parlament, transmite DW. Circa 33 dintre cele 63 de mandate… Mai mult