vineri

23 februarie, 2024

31 ianuarie, 2023

Populaţia inactivă a României reprezintă 10,87 milioane de persoane, dintre care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%), conform ultimelor date provizorii publicate de INS referitor la recensământul din 2022.

Particularitățile în profil teritorial:

  • Cel mai mare grad de ocupare îl are populaţia din judeţul Ilfov şi din municipiul Bucureşti unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puţin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăseşte în judeţele Vrancea (31,6%) şi Mehedinţi (32,9%).
  • Cea mai mică pondere a populaţiei şomere revine municipiului Bucureşti (1,1%), iar alte trei judeţe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiş şi Ilfov.
  • În judeţul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei şomere, de 5,1% din populaţia rezidentă a judeţului. Referitor la populaţia inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populaţiei casnice se întâlneşte în judeţul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul Bucureşti (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puţin numeroşi în judeţul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în judeţul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%).

Structura populației, după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior, arată INS.


Particularitățile teritoriale:

  • Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucureşti (35,2%) şi circa un sfert dintre cei din judeţele Ilfov (25,2%) şi Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează judeţele Vaslui, Călăraşi şi Botoşani unde ponderea populaţiei cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% şi, respectiv, 7,9%).
  • În municipiul Bucureşti se regăseşte cea mai mică pondere a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc judeţele Giurgiu şi Vaslui, cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educaţie: 51,6%, respectiv 50,3%.

Vârsta medie crește accelerat

Ilfov este județul cu cea mai tânără poluație, cu o vârstă medie a locuitorilor săi de 38,6 ani, conform ultimelor date provizorii publicate de INS referitor la rezultatele Recensământului din 2022. Vârsta medie a rezidenților din România este la 42,4 ani, comparativ cu 40,8 ani în 2011, ceea ce confirmă menținerea trendului de îmbătrânire demografică.

Sub 40 de ani au şi populaţiile judeţelor Iaşi (39,2 ani) şi Suceava (39,9 ani). Judeţul Teleorman are cea mai vârstnică populaţie, cu o vârstă medie de 46,3 ani.

La polul opus Ilfovului se află judeţul Teleorman, cu cea mai vârstnică populaţie, el înregistrând o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au şi populaţiile din judeţele Hunedoara (45,5 ani) şi Brăila (45,3 ani).


Regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.

Judeţul Ilfov se distinge cu o situaţie particulară, cu o creştere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti. Numai alte două judeţe – Bistriţa-Năsăud şi Suceava – au câştigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori, arată datele publicate marți de INS. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).

Localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt:

  • oraş Popeşti Leordeni din judeţul Ilfov care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011)
  • comuna Floreşti din judeţul Cluj cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011)
  • comuna Chiajna din judeţul Ilfov cu o populaţie rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele:

  • Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, –32,4% faţă de populaţia din 2011)
  • Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori, – 31,8% şi 478 locuitori, – 31,4% faţă de populaţia din 2011).

Alte date privind populația localităților din România:

  • Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara, cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori).
  • La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori. Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.
  • Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1.372 locuitori faţă de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş la RPL2021 este Popeşti Leordeni. Şi acum zece ani şi în 2021, cel mai mic municipiu a fost şi este Orşova din judeţul Mehedinţi cu o populaţie de numai 8.506 persoane, în scădere cu 1.935 persoane faţă de RPL2011.
  • Exceptând municipiul Bucureşti, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creştere uşoară (101,8%).
  • Unsprezece localităţi – comune toate – şi-au păstrat dimensiunea între cele două recensăminte: Crăciunelu De Jos, Zemeş, Batăr, Vlădeni, Coşoveni, Satu Mare, Corcova, Adâncata, Nanov, Mohail Kogălniceanu, Frânceşti.

Structura etnică a populaţiei rezidente a României

  • Grupurile etnice pentru care sa înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane). În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
  • Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%). Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Municipiul Bucureşti şi 9,7% în judeţul Mureş.
  • Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%). Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.
  • Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş–Severin (1.400 persoane).
  • Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1.300 persoane). Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551.400 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

Structura confesională

  • Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată.
  • Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare(16,9%) şi Bacău (17,3%). În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj – 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16% şi judeţul Harghita – 12,1%.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: