La obiect

INS : Veniturile românilor au crescut cu 26% anul trecut – pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

06.06.2019

Interviu

Interviu Șerban Țigănaș / Cum a ajuns planificarea strategică urbană a orașelor românești pe mâna grupurilor de interese

Textul de mai jos e compus din fragmente ale interviului apărut în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare: Șerban Țigănaș – președinte al Ordinului… Mai mult

05.06.2019

Chestiunea

Creşterea costului forţei de muncă, cea mai mare din ultimele şase trimestre

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2019 cu 16,35% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor anunţate de INS.… Mai mult

05.06.2019

Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Cronicile

RBL / Viva la revolucion! A patra industrială

de Redacţia , 24.2.2019

La început era motorul cu aburi. Apoi, s-a aprins becul și s-a auzit primul țârâit de telefon. După, primul computer personal s-a conectat la internet. Acum, trăim în epoca inteligenței artificiale (AI). Cât de pregătiți suntem pentru asta?

Câteva indicii în cele ce urmează și mai multe răspunsuri la întrebare în cadrul sesiunii de deschidere a RBL Summit 2019 – Societatea 4.0. Lentile prin care ne uităm spre viitor ce va fi moderată de Dan Oros, Romania Marketing Manager la Google.

În anii ’80, inteligența artificială era materie primă pentru filmele de science-fiction. Astăzi, a devenit realitate palpabilă și viitor cert. Mulți se tem că o formă de inteligență „supremă” care știe să ia decizii de una singură va pune omenirea în pericol. Deocamdată, inteligența artificială generală – cea care stârnește neliniști – rămâne un ideal, iar data nașterii sale rămâne pentru moment o necunoscută.

Înainte de toate, poate ar fi nimerit să lămurim unde se află România, la nivel de indivizi și companii, în contextul celei de-a patra revoluții industriale, așa cum a fost supranumită actuala etapă istorică marcată nu doar de AI, ci și de apariția roboților, imprimantelor 3D, big data sau internet of things.

Ca o paranteză, numărătoarea revoluțiilor industriale a început în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, odată cu invenția motorului cu aburi. Evoluția a continuat între 1870 și 1914, prin apariția primelor tehnologii, precum motorul cu combustie internă, telefonul, becul sau fonograful. Cea de-a treia revoluție ne e mai familiară, fiind cea digitală: crearea în anii ’80 a primului computer personal, apariția internetului și dezvoltarea comunicațiilor. Tot pe atunci, se făceau deja cercetări în domeniul inteligenței artificiale, însă până acum cinci ani, inteligența artificială nu a avut nicio aplicabilitate concretă.

PE ULTIMUL LOC. Dacă ne uităm cât de răspândită este utilizarea rețelelor sociale și gradul de penetrare al telefoniei mobile, am putea presupune că România e tărâmul binecuvântat al tehnologiei. În realitate, indicele DESI (The Digital Economy and Society Index) care măsoară gradul de digitalizare al unei țări ne plasează și anul trecut pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Indicele se calculează pe baza a cinci factori care țin de conectivitate, competențele digitale, folosirea internetului de către cetățeni, integrarea tehnologiei în business și digitalizarea serviciilor publice.

Cu o excepţie – conectivitatea – la toate celelalte capitole stăm prost, cel mai prost. Nici în materie de conectivitate, nu trebuie să ne lăsăm înșelați de percepția că România are una dintre cele mai mari viteze de internet din lume. Stăm bine, într-adevăr, la conexiunile broad band – o nișă a ceea ce înseamnă sisteme de comunicații -, dar atâta tot.

De asemenea, observăm o discrepanță enormă între modul în care folosesc tehnologia indivizii și nivelul de digitalizare în rândul companiilor. Marea masă a cetățenilor folosesc internetul (ce-i drept nu într-un mod activ), însă companiile sunt cu mult în urmă. Din circa 5-600.000 de companii câte funcționează în România, doar un sfert sunt prezente pe harta Google. E o chestiune simplă pe care o poate face oricine și este un serviciu gratuit, însă destul de mulți trăiesc cu convingerea că Google te pune acolo.

OPTIMISM. Așa cum ne-am obișnuit, România este o țară a extremelor. În ciuda locului codaș pe care îl ocupăm în clasamentul DESI, avem totuși companii tehnologice foarte valoroase. Ne gândim la UiPath (primul unicorn cu origini românești), Bitdefender sau eMag, a cărui evaluare a atins miliardul de dolari.

Și acestea nu sunt singurele elemente care ne îndeamnă la optimism. Frumusețea inteligenței artificiale e că ne poate ajuta să ardem etapele și să facem un „leap frog” pentru a reduce decalajul față de societățile evoluate din punct de vedere digital. Să luăm exemplul serviciilor medicale. Deficitul de medici ar putea fi compensat prin automatizarea unor procese care ar putea „elibera” mai mult timp pentru personalul medical existent.

Evident, e prematur să vorbim despre o a patra revoluție industrială, însă prime semne au început să apară și la noi. Avem exemple de companii care folosesc algoritmi de recunoaștere a imaginilor (din e-commerce, de pildă), speech to text sau text to speech, care sunt forme de inteligență artificială. E prematur, pentru că, momentan, antreprenorii nu văd beneficiile pe termen mediu. Nu pot să facă un pas în spate și să vadă că lucruri care nu sunt o prioritate acum le va ajuta enorm businessul peste cinci ani.

Primul demers pe care îl pot face pentru întâlnirea cu a patra revoluție industrială este o gestionare corectă a bazelor de date, pentru că fără date, inteligența artificială nu poate funcționa. Tocmai pentru că nu existau suficiente date și nici capacitatea de procesare de acum, inteligența artificială a rămas în laborator patru sau cinci decenii.

Și nici măcar nu e vorba de a face investiții importante. Mulți algoritmi folosiți în inteligența artificială sunt disponibili gratuit pe internet. Paradoxul vremurilor noastre este că „knowledge is abundant on the internet; the desire to learn is scarce”.

Iar celor care se tem că inteligența artificială ar putea schimba omenirea în rău, le recomandăm să nu se teamă: inteligența artificială e un instrument ca oricare altul. Depinde de fiecare dintre noi, persoane fizice sau companii, cum îl folosim.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Paris Air Show / Macheta viitorului avion de luptă european – Franța, Germania și Spania au semnat acordul

Iulian Soare

Franţa, Germania şi Spania au semnat luni acordul de cooperare pentru construirea noului avion de luptă european. Acordul a fost semnat de către miniștrii Apărării… Mai mult

Europa

Riscurile de securitate din zona Mării Negre în atenția Consiliului UE – concluziile reuniunii

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni concluzii privind angajamentul UE față de cooperarea regională în zona Mării Negre, reafirmând că Bruxelles-ul rămâne consecvent ”principiilor independenței,… Mai mult

Stiri

Outsourcing-ul: România pierde teren în clasamentul global al atractivității

Adrian N Ionescu

România a coborât 10 poziții până pe locul 28, în clasamentul pe 2019 al celor mai atractive destinații pentru transferul de afaceri (outsourcing) ale companiilor… Mai mult

Stiri

Trei liceeni din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, în SUA, cu două proiecte revoluționare

Vladimir Ionescu

Trei liceeni de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, o competiție organizată de Oswego State University of New York, între… Mai mult

Stiri

Proiect de lege al USR privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor

Vladimir Ionescu

USR depune marţi în Parlament un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, a anunţat la RFI deputatul Stelian Ion (foto). Parlamentarul… Mai mult

Europa

Nouă Directivă UE privind accesul la informaţiile financiare private pentru combaterea infracțiunilor transfrontaliere

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat vineri o directivă privind facilitarea utilizării informaţiilor financiare pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracţiuni, inclusiv cele de… Mai mult

Stiri

Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării: Noul proiect anti-tutun lovește un întreg sector economic

Razvan Diaconu

Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării (CLCC) consideră că inițiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului promovată de câțiva membri ai Parlamentului lovește un întreg… Mai mult