Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a adus Uniunea Europeană în fața unei noi realități. Fondată întocmai ca răspuns la consecințele celui de al Doilea Război Mondial, comunitatea europeană a fost nevoită pentru prima dată să funcționeze pe timp de război.
Prin urmare, a fost nevoie ca unele politici să fie reconsiderate, reactualizate și consolidate din mers.
Așa cum a propus și grupul PPE, principalele linii politice de acțiune în ceea ce privește Rusia trebuie să pornească de la un test de stres pentru toată legislația europeană existentă, astfel încât aceasta să fie ajustată la noua realitate a războiului și să fie modificată pentru a asigura trei obiective de bază: excluderea participării Rusiei din orice activitate europeană, consolidarea independenței energetice față de Rusia, precum și consolidarea relației cu Ucraina/Vecinătatea de Est.
Nu a fost și nu este ușor. Uniunea a trebuit să răspundă cu rapiditate, simultan și pe o singură voce multiplelor fronturi deschise de invazia Rusiei în Ucraina. Și mă refer aici la adoptarea și aplicarea pachetelor de sancțiuni la adresa Rusiei, la acordarea ajutorului militar, umanitar și financiar Ucrainei, la găsirea de soluții pentru a gestiona criza energetică și a reduce dependența de sursele de energie rusești.
Colosul greoi și birocratic, așa cum era percepută adeseori UE a demonstrat de data aceasta că are capacitate de reacție rapidă, că nu durează săptămâni la rând să convoace o ședință și să adopte o decizie. Iar asta se datorează răspunsului Statelor Membre în fața războiului, care au înțeles că fără unitate și consens nu avem nicio șansă să gestionăm efectele economice, sociale și de securitate ale războiului care se poartă la granițele Uniunii.
Dar răspunsul la această nouă realitate nu cuprinde doar măsurile de urgență necesare într-o primă fază, ci implică și derularea de zi cu zi a politicilor și programelor care stau la baza funcționării Uniunii. Câteva domenii au solicitat mai multe ajustări decât altele. Pentru domeniile transporturilor, agriculturii și al securității infrastructurii critice, războiul de la granițele noastre a fost un adevărat test de stres care scos la lumină punctele unde era nevoie de schimbări sau îmbunătățiri.
În domeniul transporturilor
Acordurile Uniunii Europene cu Ucraina și Republica Moldova privind transportul de mărfuri au fost gândite pentru a evita o criză alimentară mondială și pentru a apropia Kievul și Chișinăul de UE. La finalul lui iulie 2022 au intrat in vigoare, cu titlu provizoriu la acel moment, două acorduri de facilitare a tranzitului mărfurilor, inclusiv alimentare, din și către Ucraina si Moldova, dosare de care m-am ocupat în PE în calitate de raportor. Ucraina este un producător și exportator cheie de produse alimentare de bază, fiind principalul furnizor de porumb al statelor UE. Odată cu blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene, aproximativ 20 milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri în porturile de la Marea Neagră. Aceste așa numite “culoare de solidaritate” au permis transportul pe șosele a aproximativ 12,5 milioane de tone de cereale și alte produse din Ucraina.
Inclusiv bugetul pentru anul 2023 trebuie adaptat noii realități. În calitate de coordonator al grupului PPE pentru politicile de transport ale Uniunii, am propus finanțarea liniilor de solidaritate, finanțare care a fost adoptată la o valoare de 60 milioane euro pentru conectarea Ucrainei.
În plus, se lucrează și la revizuirea Regulamentului TEN-T pentru extinderea rețelelor de transport europene cu scopul includerii Ucrainei și a Republicii Moldova.
Are loc extinderea rețelei centrale de transport și a celei secundare, generând noi coridoare, în special către Marea Neagră. Deși sunt propuse în această perioadă de război la granițele noastre, aceste coridoare vor avea o importanță foarte mare pe timp de pace. Este cazul coridorului care merge spre Iași, Chișinău și se oprește la Odesa sau al celor care merg către Kiev și apoi către statele baltice.
Securitatea alimentară
Aceasta este o altă problemă stringentă adusă pe agenda Uniunii de războiul purtat de Rusia în Ucraina. Riscul unei crize alimentare a fost declanșat pe de o parte de blocada impusă de Rusia exportului de cereale din Ucraina și de creșterea prețurilor în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, pe de altă parte. Prin urmare, a fost nevoie de măsuri care să contracareze ambele cauze ale problemei.
Complementar măsurilor din transport, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) a fost flexibilizat pentru a permite acordarea unui sprijin temporar excepțional pentru fermieri. Concret, este vorba despre o sumă forfetară unică pentru fermieri și pentru IMM-urile agricole în valoare de 15 000 de euro maxim pentru un fermier și 100 000 de euro maxim pentru o întreprindere agricolă, oferită până la 15 octombrie 2023.
Pentru că exporturile către Est ale Republicii Moldova sunt aproape blocate ca urmare a imposibilității de a mai tranzita teritoriul Ucrainei, UE a liberalizat rapid exportul de produse agricole din Republica Moldova în Uniunea Europeană. În urma acestei modificări, Republica Moldova va putea, timp de un an, să exporte un volum dublu de produse agricole exceptate de la taxele vamale, pentru următoarele categorii: mere, cireșe, prune, usturoi, roșii, struguri de masă și suc de struguri.
Fondul European pentru Pescuit și Maritim (EMFF) a trebuit și el modificat pentru a putea oferi ajutor financiar companiilor ale căror operațiuni de pescuit au fost puse în pericol de război, producătorilor și operatorilor din pescuit și acvacultură a căror viabilitate economică este amenințată din cauza distorsiunilor pieței.
Domeniul securității structurilor critice civile
În acest domeniu au fost modificate două directive ca urmare a faptului că tot mai multe state membre au fost ținta atacurilor hibride care au vizat infrastructura critică. Ambele directive au fost modificate pentru a extinde lista structurilor considerate critice. Directiva privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică și Directiva privind reziliența structurilor critice au crescut gradul de cooperare între statele membre, au sporit numărul de măsuri care trebuie adoptate pentru a asigura securitatea cibernetică și fizică pentru un număr mult mai mare de structuri critice: energie, transport, apă, sănătate, infrastructură digitală, finanțe, autoritățile publice de la nivel central și regional, precum și servicii publice de comunicații electronice, operatori de rețele sociale, producători de produse critice (de exemplu, dispozitive medicale) și servicii poștale și de curierat.
***
PPE este cel mai mare și mai vechi grup politic din Parlamentul European, având rădăcini care pornesc de la părinții fondatori ai Uniunii Europene. Grup politic de centru-dreapta, PPE este devotat creării unei Europe mai puternice, construită pe baza nevoilor cetățenilor săi.
