joi

28 martie, 2024

13 iulie, 2015

tsipras
Premierul Tsipras a ajuns la Atena şi a demarat discuţiile cu membrii cabinetului. Foto: Guardian/AFP

După sfârşitul negocierilor cu Eurogroup pentru Alexis Tsipras urmează o bătălie cel puţin la fel de dură la Atena, cu Parlamentul şi cu propriul partid.

(Citiți și: ”Acord pe Grecia – ”condiții severe”. Urmează decizia Parlamentului de la Atena”)

La câteva ore după încheierea discuţiilor de la Bruxelles publicaţia elenă Iskra, apropiată liniei dure a Syriza, scrie că termenii acordului acceptat de Alexis Tsipras reprezintă „o umilinţă pentru Grecia”.

În Grecia se vorbeşte de sclavie socială. Disensiuni în Syriza

„Poporul grec nu trebuie să dezarmeze. El trebuie să rămână încăpăţânat, aşa cum a fost la referendum când ţara întreagă a strigat Nu. Un Nu pentru bailout, pentru neo-liberalismul şi pentru austeritatea instituite de Zona Euro”, se scrie într-un editorial din Iskra.


Publicaţia afirmă că acordul cu creditorii înseamnă pentru greci „sclavie socială” şi conferă ţării un statut de „colonie europeană aflată sub tutela Germaniei”.

Panagiotis Lafazanis, liderul Platformei de Stânga din cadrul Syriza a fost unul dintre cei 8 parlamentari care nu au votat în Palamentul de la Atena planul iniţial de austeritate propus Greciei.

Tensiunile din interiorul principalului partid de guvernământ sunt confirmate şi de unul dintre parlamentarii Syriza, Yanis Balafas.

„Bate un vânt de rebeliune din cauză că o parte a parlamentarilor şi a oficialilor Syriza nu acceptă decizia prim-ministrului”, afirmă Yanis Balafas citat de Bloomberg.


Analiştii prevăd că Grecia se poate îndrepta rapid către varainta guvernului de uniune naţională dacă miercuri planul lui Alexis Tsipras nu este votat de Parlament.

Coaliţia parlamentară care asigură suport legislativ guvernului Tsipras deţine 162 dintre cele 300 de voturi. Săptămâna trecută, vineri, în condiţiile în care Parlamentul era chemat să aprobe un pachet mai „simplu” de reforme, 8 parlamentari Syriza s-au abţinut, iar 2 au votat împotrivă.

Potrivit aritmeticii parlamentare, presupunând că opoziţia va respinge planul aprobat de premierul Tsipras, este suficient ca 12 parlamentari ai puterii să defecteze, situaţie în care revine în actualitate ieşirea Greciei din Zona Euro.

Condiţiile acceptate de Alexis Tsipras

Premierul Alexis Tsipras a declarat luni, la Bruxelles, că Grecia va lupta pentru recucerirea „suveranităţii pierdute” după negocierile cu Eurogroup.

Anunţurile oficiale formulate la finalul reuniunii-maraton a Eurogroup (întreruptă sâmbătă după 9 ore şi reluată duminică, cu alte 17 ore de discuţii) au explicat afirmaţia premierului Tsipras: acesta a promis la Bruxelles să implementeze imediat o serie de reforme chiar mai dure decât i se ceruse la negocierile de săptămâna trecută.

În schimb, Grecia primeşte al treilea bailout- 86 miliarde de euro pe 3 ani- cu condiţia ca Parlamentul de la Atena să abrobe termenii acordului în următoarele 48 de ore.

Condițiile acceptate de premierul Tsipras, potrivit de The Guardian :

  • Sistemul de pensii: Punerea în aplicare până la data de 15 octombrie a unui program ambiţios de reformă a sistemului public de pensii, care să implementeze clauza de „deficit zero” al bugetului de Asigurări sociale
  • Piaţa produselor: Adoptarea de reforme mai ambiţioase, cu un calendar clar de implementare al cerinţelor OECD, care să includă comerţul de duminică, perioade de reduceri, proprietăţi în industriile farma, lapte şi brutării, deschiderea accesului la profesii închise (exemplul oferit: transport cu feribot)
  • Pe piaţa energiei: privatizarea operatorului de transport al electricităţii (ADMIE) în situaţia în care nu sunt identificate măsuri care să genereze efecte similare pe piaţa concurenţei
  • Pe piaţa muncii: renegocierea într-o formă modernă a contractelor colective de muncă, concedieri colective în concordanţă cu directivele relevante în domeniu ale UE şi cu calendarul stabilit. Regândirea politicilor pe piaţa muncii trebuie să alinieze practica naţională cu cea a UE
  • Pe piaţa financiară: adoptarea măsurilor necesare pentru întărirea sectorului financiar, acţiuni decisive pentru stoparea creditării neperformante, eliminarea interferenţelor politice la numirea conducerilor instituţiilor bancare şi întărirea guvernanţei în acest sector
  • Implementarea unui program rapid de privatizare şi îmbunătăţirea actului de guvernare. Active valoroase ale Greciei vor fi transferate unui fond independent care va valorifica, prin vânzare sau alte mijloace, respectivele bunuri. Încasările acestui fond vor constitui una dintre formele de restituire a noilor împrumuturi. Fondul are obiectivul să colecteze în timp ratele la credite şi suma minimă de 50 de miliarde de euro.
    Jumătate din cele 50 de miliarde va fi folosită la recapitalizarea sistemului bancar elen, un sfert la reducerea gradului de îndatorare raportat la PIB şi un sfert pentru investiţii

Potrivit The Guardian, una dintre “victoriile” lui Alexis Tsipras la negocierile cu Eurogroup a fost aceea că fondul nu va fi înfiinţat în Luxemburg, cum solicitaseră creditorii, ci la Atena.

Alexis Tsipras, anunţă publicaţia britanică, a promis să anuleze şi o parte a măsurilor cu caracter social adoptate de guvernul său în ultimele 6 luni.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui Eurogroup, Jeroan Dijsselbloem, Parlamentul de la Atena trebuie să treacă imediat la aprobarea legislaţiei care să implementeze toate înţelegerile convenite la Bruxelles.

Grecia a primit termen până miercuri să adopte pachetul legislativ solicitat de Bruxelles, astfel încât tot în aceeaşi zi să fie emisă de Eurogroup recomandarea către parlamentele statelor din Zona Euro să aprobe al treilea bailout pentru Grecia.

Cancelarul german Angela Merkel a anunţat că Grecia nu va beneficia de reduceri ale datoriei externe. Singurele concesii sunt referitoare la extinderea perioadelor de graţie şi a maturităţii împrumuturilor.

Calendarul închiderii crizei greceşti

Finalizarea negocierilor de la Bruxelles cu partenerii Greci nu închide etapele procedurale:

  • Luni, 13 iunie, Eurogroup discută în continuare aspectele tehnice ale liniei de finanţare care va fi acordată Greciei
  • Miercuri, 13 iunie, Parlamentul de la Atena este aşteptat să aprobe condiţiile acordului de bailout
  • Miercuri, 13 iunie, după votul de la Atena, reuniune Eurogroup. În funcţie de rezultatul votului, fie va fi emisă o recomandare către parlamentele statelor din Zona Euro să aprobe acest acord, fie va fi adoptată o decizie dură împotriva Greciei
  • Până la sfîrşitul săptămânii, în cel mai optimist scenariu, toate cele 18 parlamente vor aproba termenii acordului cu Grecia
  • Peste încă o săptămână, sau chiar mai devreme, este aşteptată decizia formală a Eurogroup de intrare în mecanismul de negociere stabilit de Mecanismul de Stabilitate European
  • Luni, 20 iulie, Grecia trebuie să prezinte planul concret de depolitizare al administraţiei, care urmează să fie implementat sub supravegherea Comisiei Europene. În cel mai optimist scenariu, până la această dată vor fi trimise Greciei finanţări noi de la FMI şi BCE
  • Miercuri, 23 iulie, este termenul limită până la care Parlamentul grec trebuie să adopte Codul de procedură civilă
  • Septembrie este termenul cel mai probabil de intrare efectivă în vigoare a memorandumului de înţelegere cu Grecia. În cazul Ciprului de exemplu, între data la care s-a ajuns la înţelegere formală şi data la care s-au îndeplinit toate procedurile oficiale pentru baiout au trecut 7 săptămâni.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: