joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 aprilie, 2020

România va trece în această primăvară prin trei încercări privind evaluarea sănătății sale financiare, trei agenții de rating urmând să-și publice evaluările în următoarele trei luni, în condiţiile în care efectele pandemiei cu coronavirusul Covid-19 şi-ar putea atinge apogeul.

Ratingurile României sunt doar la câte o treaptă depărtare de nivelurile la care un credit acordat guvernului român devine „ne recomandat investiţiilor”, sau „junk” („gunoi”, în argoul pieţelor financiare).

Mai întâi, Moody’s pe 24 Aprilie

Moody’s ar putea schimba, dacă nu nivelul Baa3 al ratingului pentru creditul pe termen lung ratingul, atunci cel puţin perspectiva acestuia, stabilă din primăvara anului 2017, când a fost schimbată din „pozitivă”.


În 13 februarie 2020, Moody’s a adresat României un avertisment sever privind efectele creşterii deficitului de cont curent al României asupra condiţiilor de creditare a acesteia.

Lărgirea deficitului de cont curent până la 4,7% din PIB (10,5 miliarde de euro) „reflectă dezechilibrele macroeconomice în creștere ale țării”, nota Moody’s atunci .

(Citiţi şi: „Moody’s: Creșterea deficitului de cont curent înrăutățește condițiile de creditare ale României”)

În 6 aprilie, Moody’s a exprimat o opinie potrivit căreia, în profilul de credit al României, „sunt în cumpănă (pe de o parte) rezistenţa economică moderată împotriva riscului, aferentă înlesnirilor fiscale în curs de aplicare şi (pe de altă parte) susceptibilitatea privind (reacţia la) risc”.

Ratingul Moody’s Baa3 este vechi din octombrie 2006 şi este cea mai scăzută clasificare, sub ea începând ratingurile la care nu mai sunt recomandate investiţiile în titlurile respective.

Fitch, de 1 mai


Fitch Ratings porneşte în evaluarea capcităţii României de a-şi plăti datoria de la scenariul că lumea întreagă va intra în recesiune şi scăderea Produsului Intern Brut global va fi de 1,9%, de 3,3% în SUA şi de 4,2% în Zona Euro.

Acum un an, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la “BBB minus”, cu perspectiva stabilă, dar a avertizat că deficitul bugetar ar putea crește până la 3,4% din PIB în 2019.

Între timp, datele reale apărute odată cu schimbarea guvernului, au arătat un deficit bugetar de 4,6%.

(Citiţi şi: „Fitch Ratings: Diagnoza pentru România 2019”)

În Noiembrie 2019, Fitch reconfirma nivelul ratingului dar adăuga îngrijorarea privind structura rigidă a deficitului, făcut mai ales pentru plata salariilor şi pentru cheltuielile sociale.

S&P în 5 iunie

Acum un an, Guvernul Româniai a evitat în extremis schimbarea în „negativă” a perspectivei Standard & Poor’s, asociată ratingurilor BBB minus/A-3 pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală.

În joc au fost efectele OUG 114 / 2018 asupra echilibrelor şi aşa fragile ale economiei, iar S&P a amânat anunțul două săptămâni, la cererea Guvernului de la București, care a dat OUG 19 / 2019.

(Citiţi şi: „S&P menține ratingul României la BBB-, dar amână cu 2 săptămâni anunțarea perspectivei asociate, la cererea Guvernului”)

Agenţia spunea atunci că adâncirea semnificativă a deficitelor fiscale şi externe ar putea în timp afecta bufferele (rezervele financiare), iar economia României ar deveni mai vulnerabilă la încetinirea creşterii.

În decembrie, S&P chiar a revizuit perspectiva ratingului României la negativă de la stabilă și a avertizat că se poate intra în procedura de deficit excesiv.

Acum încetinirea creşterii este o certitudine, până la recesiune, iar intrarea în procedura de deficit excesiv a fost deja suspendată, ca și alte prevederi ale tratatelor europene, ca urmare a pandemiei.

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Am convingerea ferma, ca inafara unui PROIECT DE TARA cu obiectivul reconstructiei economice si industriale, nimic nu va putea determina specialistii firmelor de consultanta citati, sa pastreze actualele ratinguri ale Romaniei (ori macar sa nu le duca la junk), mai ales dupa „contributia” pandemiei la decaderea economica a tarii!Asa ca mai avem o sansa…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Am convingerea ferma, ca inafara unui PROIECT DE TARA cu obiectivul reconstructiei economice si industriale, nimic nu va putea determina specialistii firmelor de consultanta citati, sa pastreze actualele ratinguri ale Romaniei (ori macar sa nu le duca la junk), mai ales dupa „contributia” pandemiei la decaderea economica a tarii!Asa ca mai avem o sansa…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: