31 martie, 2014

Schimbările climatice au deja efecte asupra stocurilor şi preţurilor la alimente şi provoacă dezastre naturale şi conflicte, iar guvernele nu sunt pregătite să-i protejeze pe cei mai afectaţi de acestea, este principala concluzie a Raportului Grupului interguvernamental de experţi asupra schimbării climatice (IPCC) din cadrul ONU, raport dat publicităţii luni, la Yokohama, Japonia.

Este al doilea raport dintr-o serie de trei lucrări la care participă peste 300 de experţi, oficiali şi observatori. Raportul prezentat luni are 66 de autori, iar tema sa o reprezintă efectele schimbării climatice asupra oamenilor şi a planetei.

IPCC a fost format pentru evaluarea comprehensivă, obiectivă, deschisă şi transparentă a informaţiei ştiinţifice relevante pentru conştientizarea bazei ştiinţifice a riscului schimbării climatice provocat de omenire, impactului şi opţiunile potenţiale pentru adaptare şi reducere acestuia.

Ultimul raport de acest gen al ONU a fost elaborat în urmă cu şapte ani, iar în timpul scurs de atunci schimbările climatice au încetat să mai fie o ameninţare ipotetică şi pur teoretică, iar efectele se văd peste tot, de la Ecuator, la poli: “Acum este vorba despre oameni, este mai relevant pentru omul de pe stradă, pentru comunităţi, deoarece impactul acestor schimbări afectează direct oamenii, nu doar fluturii şi gheaţa”, a explicat Virginia Burkett, unul dintre experţii care au colaborat la Raportul IPCC.

Concluzii

Efectele încălzirii globale sunt evidente acum pe toate continentele şi în toate oceanele, se spune în Raport, iar acestea viaţa populaţiei în creştere a Terrei.

Oamenii vor resimţi schimbările climatice prin preţul pe care-l vor plăti pentru mâncare.
Schimbările climatice pot ameninţa securitatea alimentară. Toate aspectele care ţin de securitatea alimentară pot fi puse în pericol de aceste schimbări.
Există suficiente dovezi pentru a afirma cu certitudine că schimbările climatice afectează producţia de hrană.
Ritmul creşterii recoltelor cultivate a încetinit, în special în cazul celor de grâu, punându-se problema dacă producţia de alimente va putea asigura în viitor necesarul unei populaţii în creştere. Schimbările de temperatură şi modificarea paternurilor privind ploile ar putea duce la o creştere a preţurilor alimentelor cu procente între 3% şi 84%, până în 2050.
De asemenea, se estimează o scădere cu 40 – 60% a cantităţilor de peşte pescuit în unele zone tropicale.
Schimbările climatice au legătură cu preţurile la alimente şi isntabilitatea politică, aşa cum a fost evident în 2008, cu revoltele din 14 ţări din Africa şi Asia, după explozia preţurilor la alimente.
În Australia, creşterea cu 1,1 metri a apelor oceanului va duce la pierderi materiale de 226 de miliarde de dolari, sumă ce include şi distrugerea a 274.000 de case.
Culturile de grâu vor fi cele mai afectate de încălzirea vremii, deoarece acestea sunt mai sensibile la căldură. Estimările arată că recoltele de grâu vor scădea cu 2% pe decadă în cazul unei încălziri cu două grade Celsius.
Dacă temperaturile vor creşte cu mai mult, trei sau patru grade Celsius, nu vor mai fi afectate doar culturile din zonele mai secetoase şi mai calde.
Într-o variantă mai pesimistă, încălzirea şi lipsa apei vor putea diminua recoltele cu 25%, între 2030 şi 2049.
Încălzirea va avantaja unele zone, unde se lungeşte perioada de creştere a unei culturi, însă aceasta se va întâmpla izolat, pe zone mici, şi nu se va putea echilibra pierderea suferită în rest.
Creşterea cu două grade Celsius a temperaturilor medii globale va duce la consecinţe “severe, extinse şi ireversibile”, cărora le vor cădea victime cei mai vulnerabili.
Se vor înmulţi cazurile de secetă, inundaţii, incendii de păduri etc.