Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei (CoE) îndeamnă România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi disuasive şi că victimele traficului au acces la compensaţii, informează un comunicat al CoE.
România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, notează raportul GRETA, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie. Numărul victimelor identificate de autorităţile române a scăzut de-a lungul anilor. Un număr total de 2.613 victime au fost identificate în perioada acoperită de raport (2016-2019). Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.
GRETA a publicat joi raportul anual ce evaluează accesul la justiţie şi la remedii eficiente pentru victimele traficului de umane, un document ce remarcă dezvoltarea cadrului legislativ relevant din România, pentru eficientizarea luptei împotriva traficului de fiinţe umane.
Codul Penal a fost amendat în 2020 pentru a creşte pedeapsa minimă pentru traficul de copii, iar autorităţile au adoptat o nouă strategie naţională împotriva traficului de fiinţe umane pentru perioada 2018-2022.
De asemenea, este apreciat faptul că ministrul justiţiei i-a cerut procurorului general să prioritizeze acţiunile împotriva traficului de fiinţe umane, dar GRETA notează că un număr semnificativ de sentinţe sunt cu suspendarea și critică practica acceptată în instanțe de recunoaștere a vinovăţiei ce permite o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare ce duc la pedepse nesemnificative.
GRETA consideră că procedura de recunoaştere a vinovăţiei pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepţional în cazurile de trafic de fiinţe umane şi că instanţele trebuie să se asigure că infracţiunile comise duc la pedepse proporţionale şi disuasive.
(Citiți și: „Rețea de trafic de persoane – Curtea de Apel Galați decide arest la domiciliu pentru 7 proxeneți”)
Compensații pentru victimele traficului cu ființe vii
O altă chestiune care suscită o preocupare specială este că acele compensaţii acordate victimelor de instanţe sunt rareori plătite pentru că bunurile făptaşilor nu au fost identificate sau îngheţate într-un stadiu timpuriu. În timpul perioadei acoperite de raport (2016-2019), numai o victimă a traficului de fiinţe umane a primit compensaţie din partea statului.
GRETA face apel la autorităţile române să facă eforturi suplimentare pentru a garanta accesul la compensaţii pentru victime, în special utilizând pe deplin legislaţia privind îngheţarea bunurilor, simplificarea procedurilor pentru solicitarea de compensaţii din partea statului şi înfiinţarea unui fond folosind bunuri confiscate de la făptaşi.
(Citiți și:”Departamentul de stat SUA: România nu respectă standardele minime pentru combaterea traficului de persoane”)
Protejarea victimelor
De asemenea, GRETA este preocupată de practica de a face publice pe site-urile judiciare numele şi adresele victimelor traficului de fiinţe umane şi îndeamnă autorităţile române să protejeze eficient victimele şi martorii traficului şi să prevină intimidarea lor în timpul investigaţiilor şi procedurilor judiciare.
Deşi salută existenţa anchetatorilor de poliţie şi procurorilor specializaţi pe traficul de fiinţe umane, raportul notează că numărul lor ar trebui mărit. De asemenea, documentul subliniază necesitatea de a garanta dreptul la consiliere legală a victimelor prin asigurarea faptului că un avocat este numit imediat ce există motive rezonabile pentru a crede că o persoană este o astfel de victimă a traficului.
GRETA evaluează în raport şi progresele în implementarea unor recomandări cheie precedente şi ajunge la concluzia că persistă neajunsuri în ceea ce priveşte identificarea victimelor traficului, în special în scopul exploatării prin muncă şi în rândul migranţilor şi al solicitanţilor de azil, precum şi capacitatea limitată a adăposturilor pentru victime.
Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane este un organism independent format din experţi independenţi care monitorizează modul în care ţările implementează Convenţia CoE privind acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane. Până în prezent, 46 din cele 47 de state membre ale CoE au aderat la Convenţie, precum şi Belarus şi Israel.
