Raportul de țară – o viziune a economistului-șef al BNR: Secretele bunăstării sunt forţa de muncă competitivă, capitalul plasat în proiecte mature şi responsabilitatea administraţiei publice

Sacrificarea cheltuielilor pentru investiții, în execuția bugetară pe primele două luni ale anului, readuce în prim plan analiza „Raportului de țară pentru România 2017” al Comisiei Europene (CE).

Astfel, bunăstărea românilor trebuie să fie una durabilă, ca urmare a angajării unei forțe de muncă sănătoase și educate, în proiecte de investiții serioase (mai ales publice), procese stimulate de o administrație publică responsabilă.

Dimpotrivă, „recent au fost majorate salariile în sectorul public – în educație și sănătate – însă acest lucru s-a făcut ad-hoc, fără aplicarea unei politici globale întemeiate pe nivelul de calificare și pe rezultatele angajaților”, spune Raportul de țară CE.

Efecte adverse

Cheltuielile de capital consumă 60% din Venitul Național Brut (VNB), iar pentru pentru salarii mai rămâne 40% din VNB, potrivit lui Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale, cu ocazia lansării raportului citat.

De ce?

Creșterea forțată a proporției salariilor ia din banii de drumuri, de investiții în educația și sănătatea forței de muncă, deci din investițiile pentru o productivitate mai mare. Ceea ce, mai devreme sau mai târziu se va vedea tot în salarii, sau mai exact în puterea de cumpărare.

Când își dimensionează cheltuielile cu forța de muncă, „întreprinzătorul străin sau român își face planul și în funcție de ce are de plătit, drumurile care iau mai mult timp înseamnă cheltuieli, producție care înseamnă cheltuieli, cadrul legislativ care înseamnă avocați, juriști și așa mai departe, deci cheltuieli și salarii mai mici”, explică economistul șef al BNR.

Educația și sănătatea forței de muncă

Statul trebuie să investească și să stimuleze investiția în educația și sănătatea forței de muncă, astfel încât salariile să reflecte valoarea acesteia, potrivit priorităților în domeniu subliniate de economistul șef al BNR în Raportul de ţară CE:

În Educație:

• Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul profesional şi tehnic (VET)
• Scăderea analfabetismului funcțional reflectat în testele PISA
• Accesul echitabil la educație
• Scăderea abandonului școlar timpuriu
• Reducerea numărului de tineri NEET (neither employment, education or training)
• Participarea la învăţarea pe toată perioada vieţii

Scorul României este printre cele mai mici din Uniunea Europeană:

În Sănătate sunt necesare:

• Reducerea mortalităţii infantile
• Scăderea ponderii deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator
• Consolidarea serviciilor ambulatorii
• Accesul echitabil la servicii de sănătate
• Creşterea duratei de viaţă sănătoasă

România se află printre ultimele ţări în topul UE privind accesul al sistemul de sănătate:

Chestiunea productivității

Respectarea Master Planului pentru Transporturi, aprobat în septembrie 2016, este o condiție pentru o creștere a productivității care să creeze condițiile inclusiv pentru o distribuție mai bună a venitului național, potrivit lui Valentin Lazea.

„Dacă vrem să vorbim despre salarii în România, trebuie să rezolvăm problemele drumurilor, ale infrastructurii în general, ale producției, justiției și așa mai departe”, spune economistul șef al BNR.

Întretimp, majorările anterioare de salarii au inspirat noi segmente de angajați ai entităților statului să ceară bani. Amenințarea cu greva va duce la compromisuri făcute fără legătură cu productivitatea şi investiţiile în productivitatea în măsură s-o sporească.

Economistul șef al BNR consideră că principalele măsuri pentru pentru creșterea productivității trebuie să vizeze, în domeniul cercetării și dezvoltării (C&D):

• Creşterea alocărilor bugetare destinate C&D de la 0,29% din PIB spre ţinta de 1% din PIB (în 2020).
• Stabilirea unor organisme centrale care să contracareze fragmentarea C&D în peste 150 de instituții publice.
• Concentrarea investițiilor în proiectul “ELI-Laser Valley”, aferent proiectului de la Turnu Măgurele.

România este ultima din UE, ca pondere a cheltuielilor C&D în PIB.

De asemenea, domeniul IT are nevoie de:

• Creşterea numărului de firme şi al populației cu abilități IT
• Acoperirea cu infrastructură în bandă largă de mare viteză a petelor albe – 700 de localități (proiectul Ro-NET).
• Utilizarea pe scară largă a internetului în educație şi în sănătate

Cadastrul și cartea funciară au nevoie de:

• Scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru o unitate administrativ teritorială (UAT) de la 76 de săptămâni la 50 de săptămâni
• Finalizarea cadastrului pentru UAT aflate pe traseul priorităților de construcție autostrăzi, până la finalul anului 2018

Agricultura are nevoie de :

• Stimularea consolidării exploatațiilor agricole prin asocierea micilor producători
• Creșterea suprafeței irigate prin combinarea irigației prin pompare cu irigația gravitațională.
• Revigorarea învățământului agricol şi a consultanței agricole.

Energia are ne voie de :

• Creşterea eficienței energetice în sectorul casnic prin izolare termică şi racordarea la centrale termice de proximitate
• Continuarea liberalizării pieţei gazului
• Racordarea la sistemul energetic european (electricitate şi gaz).

Peste toate acestea planează importanța utilizării eficiente a resurselor materiale, prin creşterea ratei de recuperare a materialelor refolosibile și elaborarea, în sfârșit, a planului de reciclare a deșeurilor.

Chestiunea responsabilității publice

Reforme structurale în vederea creşterea potenţialului PIB înseamnă și creșterea responsabilității administrației publice pentru deciziile luate, spune Valentin Lazea, subliniind ideea din Raportul de țară. Pentru aceasta ar fi nevoie de:

• Selectarea pe bază de merit şi stabilizarea administrației publice dincolo de ciclurile electorale
• Creșterea coerenței administrației publice, prin monitorizarea constantă de către un organism al Guvernului central
• Comunicarea on-line cu beneficiarii serviciilor şi acceptarea documentelor semnate electronic

Desigur, responsabilitatea autorităților înseamnă și o politică fiscală reponsabilă. „Începând cu trimestrul I al anului trecut am intrat pe un excedent de cerere, moment din care nu se mai justifică să arunci cărbuni pe foc, prin politici fiscale expansioniste, care nu fac decât să îți întețească vâlvătaia focului exact când nu trebuie”, crede Valentin Lazea.

Într-o sinteză realizată cu ocazia Raportului de țară, economistul șef al BNR remarcă faptul că o administrare publică responsabilă mai înseamnă și:

• Consolidarea capacității de elaborare a unor proiecte mature pentru atragerea fondurilor europene și
• Reducerea întârzierilor legate de achizițiile publice şi de birocraţie
• Aplicarea legislației primare şi secundare adoptate în 2016 în privința achizițiilor publice
• Finalizarea ghidurilor de achiziții publice pe website până în 2019.
• Operaționalizarea măsurilor anti-corupţie

Este, în fond, vorba de atragerea de investiţii străine directe (ISD) şi de dezvoltarea capitalului autohton, în scopul cărora Raportul de țară CE atrage atenția că este nevoie de:

• Dezvoltarea infrastructurii de transport (vezi cap. Productivitate).
• Dezvoltarea forţei de muncă (vezi cap. Forţa de muncă).
• Reducerea birocraţiei şi corupţiei.
• Predictibilitatea şi stabilirea cadrului legal

Ceea ce nu a spus Comisia Europeană, știe toată lumea, iar economistul șef al BNR nu se sfiește să repete că mai este nevoie de:

• Îmbunătățirea relaţiei dintre autorităţile locale şi investitori și de
• Alocarea nediscriminatorie a ajutorului de stat