La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Raportul de convergență al CE pe 2016 – România îndeplinește toate cele cinci criterii economice pentru trecerea la euro: urmează să vedem până când

de Marin Pana 8.6.2016

Grafic financiarComisia Europeană a dat publicității Raportul de convergență pe 2016 privind statele care mai trebuie să adere la Zona Euro. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, acestea au primit o derogare temporară de la adoptarea monedei unice, până la îndeplinirea unui set de criterii, așa-numitele criterii de la Maastricht.

România îndeplinește toate cele cinci criterii economice stabilite în acest sens, dar mai are de făcut anumite ajustări legislative referitoare la statutul BNR. Observațiile făcute de CE merită menționate pentru a vedea care este situația în ceea ce privește procesul de convergență, inclusiv prin prisma comparației cu celelate șase state aflate pe drumul adoptării euro: Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Bulgaria și Suedia.

În primul rând, raportul menționează că doi indicatori-cheie, deficitul bugetar și datoria publică s-au încadrat în ultimii ani fără probleme în nivelurile prevăzute de criteriile de la Maastricht, fiind mult pragul de 3% din PIB stabilit pentru primul ( -0,9% din PIB în 2014 și -0,7% în 2015, potrivit datelor financiare publicate în Government finance statistics 1/2016 al Eurostat) și 60% din PIB pentru cel de-al doilea ( 38,4% din PIB).

De reținut, însă, CE atrage atenția că România ”riscă să devieze semnificativ de la acesta ( obiectivul de deficit bugetar – n.r.) atât în anul 2016, cât și în 2017” iar ”implementarea măsurilor de relaxare fiscală anunțate va conduce, în anul 2017, la depășirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar și la plasarea datoriei publice pe o tendință ascendentă”.

În traducere, expandarea cheltuielilor peste posibilități ar duce, foarte probabil, la pierderea pe termen scurt a îndeplinirii criteriului de deficit public și la riscul de a pierde pe termen lung principalul atu rămas din era socialistă, și anume datoria externă redusă.

În al doilea rând, se arată clar că inflația din România se afla în aprilie 2016 la un nivel net inferior valorii cerute prin criteriile de la Maastricht, cu o valoare medie anuală conform metodologiei armonizate la nivel european de -1,3% față de o limită de 0,7% permisă de performanțele celorlalte economii din UE.

Și aici, însă, raportul menționează că ”există preocupări cu privire la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen mai îndelungat” și ”pentru a evita acumularea unor presiuni excesive

asupra prețurilor și manifestarea unor dezechilibre macroeconomice, procesul de recuperare a decalajelor trebuie sprijinit de politici adecvate.”

În traducere, să nu se dea de unde nu este și să nu se forțeze creșterea economică prin consum peste capacitatea economiei de a produce eficient și în condiții de creștere sustenabilă a productivității muncii, peste nivelul majorarărilor salariale acordate.

În al treilea rând, în perioada de referință mai 2015-aprilie 2016, ratele dobânzilor pe termen lung

s-au situat, în medie, la 3,6%, valoare inferioară celei de referință de 4,0% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor.

Și aici am reușit să trecem testul pentru adoptarea euro după un efort intens dar derulat discret față de publicul larg, la un criteriu la care nici nu aveam inițial vreo referință, întrucât nu mai departe de anul 2009 ratele medii la împrumuturile pe 12 luni se situau undeva pe la 10% pe an. Raportul nu ne avertizează la acest capitol dar este la mintea cocoșului ce se poate întâmpla cu dobânzile pe termen lung dacă ne trezim cu dezechilibre macroeconomice, fie ele și pe termen scurt.

În fine, raportul face trimitere la cursul de schimb al leului, care nu a intrat în mecanismul ERM II ce solicita păstrarea unei valori stabile în jurul unei parități centrale, cu marjă de plus/minus 15%. Asta deși ne-am fi încadrat lejer în cerința menționată dacă, de pildă, am fi ales un nivel de 4,45 lei/euro, aproximativ valoarea medie pentru 2015.

În ipoteza menționată, ar fi fost permisă o variație între 3,78 lei/euro și 5,12 lei/euro, valori cu mult în afara celor petrecute în mod real, pe o piață unde leul a fost aproape indexat la euro. De aceea, la variația de 1,7% menționată în raport pentru luna mai 2016 față de luna mai 2014, surprinde mențiunea ”cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt de volatilitate în perioada de referință.”

Păi dacă este așa, cum rămâne cu nivelul de 3,6% menționat pentru Suedia sau de 5,0% pentru Polonia ? Ca să nu mai vorbim cam cum ar putea CE să califice volatilitatea din ultimii doi ani de pe piețele internaționale a dolarului american sau francului elvețian. Una peste alta, stabilitatea leului a fost chiar remarcabilă în contextul amintit.

Așadar, în rezumat, avem cinci criterii economice din cinci posibile îndeplinite. Ceea ce ne-ar fi permis să încercăm o trecere la euro dacă Zona în sine nu s-ar fi confruntat cu probleme și dacă am fi atins, în condiții de sustenabilitate, un nivel mai ridicat al PIB/locuitor față de media UE, măcar pe la 60% din aceasta.

Problema este ca nu cumva, după acest efort uriaș de îndeplinire a tuturor criteriilor de convergență să nu ne batem joc de propria muncă și propriile sacrificii făcute în traversarea crizei economice pentru mirajul unui consumism de moment, care se va transforma în criteriu de divergență capabil să anuleze rapid cel puțin trei dintre criteriile la care am muncit anterior.

Ar mai fi și mențiunea privind adaptarea legislației din domeniul bancar, cu referire directă la legislația care ”nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem”. Altminteri valabilă și pentru polonezi sau suedezi, precum și, sub diverse grade pentru toate celelalte state menționate în raport.

Aici au avut probleme tehnice de rezolvat până pe ultima sută de metri și slovacii și slovenii și statele baltice care au adoptat euro. Dar, mai întâi să luăm noi decizia politică, să nu mai luăm măsuri divergente cu practica juridică europeană (gen darea în plată), să intrăm în mecanismul ERM II, în care trebuie să stăm cel puțin doi ani pentru verificare, și pe parcurs le vom rezolva și pe acestea.

Mai degrabă ar trebui să fim atenți să nu ne lamentăm aiurea că n-am fi îndeplinit criteriile și să nu risipim ce am agonisit. Să nu ne desconsiderăm dar să nu ne grăbim la ce nu suntem deocamdată în stare să facem. Sau să visăm la nu știu ce beneficii salariale și sociale, acordate fără o bază productivă solidă și hazardat pentru stabilitatea macroeconomică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.6.2016

Un raspuns

  1. cititor
    8.6.2016, 10:37 pm

    Parlamentarii nostri sunt pro sau antieuropeni? Adica tin ca Romania sa se departeze de UE ignorand Tratatul de aderare pe care chiar Parlamentul nostru l-a aprobat precum si perspectivele economice, cel putin pe termen mediu? Dau legi fara sa le pese ce impact au? Refuza sa se ocupe de alinierea la legislatia europeana? Daca vor sa ne negam aliantele, sa fim ultranationalisti, sa iesim din UE renuntand la fonduri europene, etc, sa ne-o spuna clar! Dar poate ca nu stiu legile votate chiar de Parlament si de Parlamentul european… si deci nu stiu sa isi reprezinte corect alegatorii si interesele acestora…

Lăsați un comentariu


Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă anunță renunțarea la varianta PPP pentru autostrada Comarnic-Brașov

Vladimir Ionescu

Guvernul este pe cale să renunțe la parteneriatul public-privat (PPP)  în construcția autostrăzii Cormniac – Brașov și să grăbească demararea lucrărilor, prin finanțarea acestora de… Mai mult

Europa

Exit poll Ucraina: Partidul președintelui a câștigat 44% din locurile în Parlament. Ținta a fost o majoritate confortabilă

Adrian N Ionescu

„Slujitorul Poporului”, partidul considerat pro-occidental al proaspătului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, este creditat cu victoria în alegerile parlamentare: 43,9% din locurile din Parlament. Partidul… Mai mult

Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult