Curtea Europeană de audit cere noii Comisii Europene să cheltuiască mai eficinet banii de la bugetul UE, în condiţiile în care raportul de audit publicat miercuri arată că aproape 7 miliarde de euro au fost chetuite greşit în 2013.
Filosofia cheltuirii fondurilor structurale – remarcă auditorul european – este de a cheltui acei bani, nu neapărat de a-i cheltui în proiecte care să îşi arate cu adevărat valoarea economică şi socială.
Cele mai multe erori de cheltuire a banilor de la bugetul UE sunt în politica regională, dar şi în agricultură, atât din caza statelor membre, dar şi a Comisiei, care trebuie să controleze şi apoi să aprobe facturile statelor membre.
România apare în raport menţionată ca exemplu negativ – alături de alte state – în cazuri de plăţi directe în agricultură, când adeclarat suprafete de terenuri eligibile subvenţiilor mai mari decât în realitate, sau pentru declararea unor costuri mai mari în proiecte finanţare frin fonduri europene şi plata unor salrii excesiv de mari din fonduri europene, celebrele cazuri din proiectele POS DRU, care a dus la suspendarea programului în 2012.
Aproape 5% din bugetul UE pe 2013 a fost cheltuit greşit
Din bugetul UE de 148,5 miliarde de euro cheltuit în 2013, Curtea Europeană de audit (CEA) a estimat o rată de eroare – un coeficient statistic al banilor cheltuiţi încălcând regiulile UE – de 4,7%, similar celui din 2012.
Din cele 1200 de cazuri auditate, s-au găsit neregularităţi în aproximativ 40% dintre ele, ia jumătate dintre acestea în domeniile cărora le este estimată cea mai mare proporţie a bugetului UE, fondurilor structurale şi subvenţiilor în agricultură.
În aceste domenii, auditorii instituţiei europene au constatat că erorile pot avea drept cauză şi faptul că sistemul de plăti este gestionat de autorităţile naţionale. Acolo unde doar Comisia Europeană a gestionat banii, erorile au fost mult mai puiţine.
Autorităţile naţionale, argumentează auditorii europeni, au mult mai puţin interes să oprească plăţile pentru că asta ar reduce rata de absorbţie a banilor europeni şi a sumelor care vin în ţările lor.
Tocmai de aceea raportul pune accentul pe necesitatea cheltuirii de calitate a banilor, a fondurilor UE, pentru proiecte care să ducă la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă.
Cheltuirea greşită a banilor europeni nu este cauzată în principal de fraude, ci de erori, mai arată auditorii europeni.
În agricultură, rata de eroare a fost de 3,6%, mai mică decât în anul precedent (3,8% în 2012), din cele 45 de miliarde de euro alocate.
Cauzele principale ale acestor erori de cheltuire a banilor sunt declararea unor suprafeţe mai mari de terenuri pentru obţinerea de subvenţii şi a unui număr mai mare de animale decât în realitate.
România este dată aici ca exemplu negativ, alături de Grecia, Irlanda, Franţa, Polonia şi Germania (regiunea Schleswig-Holstein), pentru declararea unor terenuri drept păşuni, când în realitate suprafeţele de pământ erau aoperite de copaci, tufişuri şi ciulini, şi nu s-ar fi calificat pentru primirea subvenţiilor UE.
În politica regională, din cele 45,5 miliarde de euro alocate în 2013, 6,8% au fost cheltuiţi în mod greşit.
Cea mai mare cauză a erorilor sunt procedurile de achiziţii publice. Auditorii au constatat cazuri în care contractele au fost atribuite direct, fără licitaţii, evaluarea celor înscrişi la licitaţii s-a făcut incorect sau anunţurile au fost făcute în aşa fel încât să fie adresate în mod special unui anumit client.
Pe de altă parte, Curtea Europeană de audit a apreciat corecţiile financiare aplicate de Comisia Europeană statelor membre, pentru recuperarea banilor care nu au fost cheltuiţi corespunzător normelor europene.
Corecţiile financiare aplicate României în perioada 2007-2013 sunt de 4%, mici în comparaţie cu cele aplicate Spaniei – 32%, sau Greciei şi Italiei – 15%. Asta se datorează îns şi ratei mici de absorbţie pe care o are România în această perioadă.
Contextul european în care apare raportul Curţii Europene de Conturi
Raportul apare într-un moment tensionat în Uniunea Europeană. În state precum Germania – contributor net la bugetul UE, sau Marea Britanie – fervent critic al modului de cheltuire a banilor europeni, rezultatele auditului ar putea atrage noi critici la adresa UE.
Mai mult, David Cameron este într-o acerbă bătălie cu UE referitor la revizuirea nivelului contribuţiilor statelor membre la bugetul comunitar, în urma căreia Londra mai are de dat 2,1 miliarde de euro.
Şi Olanda mai are de dat ma bine de 640 de milioane de euro, iar autorităţile de la haga cer timp pentru a putea această factură. Termenul limită este 1 decembrie, termen până la care premierul britanic a spus clar că nu are nicio intenţie să plătească banii ce revin ţării sale.
