Raportul Corpului de control al premierului, despre intervenția la Club Colectiv: Acțiune necoordonată și cu improvizații

Corpul de control al premierului confirmă, într-un Raport dat publicității marți, neregulile din cazul intervenției de urgență în incendiul de la Club Colectiv – acțiunea a fost necoordonată și cu multe aspecte de improvizație, spune documentul.  

În finalul concluziilor, Corpul de control afirmă că se impune reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor.

64 de persoane au murit din cauza incendiului declanșat de la niște artificii la Colectiv – 26 au decedat în acea seară, în club, iar alți 38 au murit după accident, în spitalele unde au ajuns.

Principalele concluzii ale verificării modului în care s-a reacționat la urmările incendiului din 30 octombrie:

• Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților
• Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape birocratice, deși legea permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru situații de urgență. Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență.
• Există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării Planului Roșu de Intervenție către toate entitățile implicate în Intervenție: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial că nu i-a fost transmisă informarea; înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție
• Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.
• Unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat, tocmai din cauza lipsei unei coordonări reale a operațiunii de intervenție.
• Subdotarea și personalul insuficient al Serviciului de Ambulanță. Din cauza salariilor, mulți angajați pleacă în străinătate, spune Raportul. La data de 30 octombrie, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare – 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, Serviciul ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.
• Raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
• Unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată și funcțională, dar nu a fost și nu este folosită.
• Nu a fost activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, deși acesta era aplicabil.
• Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și în privința numărului total de decese.
• Imediat după incendiu, autoritățile au întors din drum, pe motiv că nu este nevoie de ajutorul lor la Colectiv. Un echipaj de poliție le-a spus: “Nu este nevoie, circulați, circulați!”, de;I doar ;ase echipaje SMURD erau atunci la fața locului. La fel s-a întâmplat și cu un echipaj de la Sanador.
• Au fost recepționate 114 apeluri de urgență, din care 78 între orele 22.32 și 22.43, așa încât trebuia declanșat mai devreme Planul Roșu.
• Primul echipaj a ajuns după 11 minute la Club Colectiv.
• Planul Roșu a fost declanșat la 22.50, oră până la care au mai sosit la fața locului 10 echipaje de prim ajutor
• Situațiile privind echipajele de intervenție trimise sunt diferite, nu se poate spune cu exactitate care a fost situația reală. SMURD spune că 184 de pacienți au fost transportați la 13 spitale din București, dar Institutul Național de Sănătate Publică a comunicat Corpului de control că au fost 163 de victime, internate în 11 spitale.
• Din datele INSP, 48 de cazuri ar fi fost transferate în străinătate, deși evidența defalcată arată că au fost doar 41.
• Raed Arafat a hotărât faptul că nu este necesară instalarea postului medical avansat, deși imaginile de la fața locului, difuzate de televiziuni, arată că acordarea primului ajutor șis tabilizarea victimelor s-a făcut adesea în condiții improprii.
• Capacitatea Departamentului de Intervenții în situații de urgență nu a fost depășită
• Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, ar fi trebuit să coordoneze toate activitățile de intervenție, nu doar pe cele de prim ajutor.
• Ministerul Sănătății nu a răspuns Corpului de control, astfel încât nu se știe dacă exista Planul Alb pe data de 30 octombrie.
• Neconcordanțe între datele transmise de diferitele instituții referitor la infecțiile nosocomiale

Ce instituții nu au funcționat eficient:

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București – Ilfov

• nu a respectat procedurile în ceea ce privește posibila declanșare mai devreme a Planului Roșu de Intervenție
• nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin
• a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp
• pe durata controlului nu a reușit să furnizeze numărul exact și felul utilajelor care au participat la acțiunea din data de 30.10.2015

Departamentul pentru Situații de Urgență

În principal această instituție nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului

Spitalele unde au fost internate victimele

• au fost evidențiate probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență
• nefuncționarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca)
• raportări contradictorii, atât în privința numărului de victime internate, cât și în privința infecțiilor nosocomiale;

Direcția de Sănătate Publică a municipiului București 

• Concluzia are la bază raportul acestei instituții, care conține date neconcludente și contradictorii, atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
• De asemenea, inexistența planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată și acestei instituții din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri, mai spune Raportul Corpului de control al premierului.