Consiliul Fiscal a emis cu mare întârziere o notă în care critică dur măsurile fiscale luate de Guvern: „Este nevoie de construcții bugetare realiste (…) în România avem „o negare a realității”, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri”, se arată în nota publicată de CF pe site-ul instituției
CF a subliniat în mod repetat faptul că trebuie mărite și veniturile: „Corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale; a crede că se poate obține ajustarea prin taxa prin inflație, în condițiile date, este o fantezie”
Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum.
„Eliminarea exceptărilor și regândirea regimului fiscal (apropos de microîntreprinderi și PFA, etc.) fac parte din lupta contra evaziunii și optimizărilor fiscale. S-a avansat încă puțin, timid, din acest punct de vedere – probabil și din cauza împotrivirii grupurilor de interese. Plătim acum pentru nesăbuințe din trecutul îndepărtat și recent, lipsa de programare bugetară adecvată, inteligentă”, se mai arată în nota CF.
Utilizarea fondurilor europene este benefică putând să atenueze impactul corecției bugetare și ajută la finanțarea deficitelor externe, CF estimând că deficitul de cont curent va scădea în 2023 sub 7% din PIB. Aceasta în măsura în care Guvernul va reuși să asigure cofinanțare și absoarbă resursele puse la dispoziție de UE la un nivel cât mai înalt. Fondurile din PNRR „stimulează reforme, ajută mult modernizarea infrastructurii, digitalizarea și tranziția la economia verde.” – spune Consiliul Fiscal.
De asemenea, CF reiterează importanța efectuării de analize a cheltuielilor publice „așa-numite spending reviews” și recomandă ca în acest an să facă analizele pe sănătate și educație care sunt prevăzute și în PNRR. Aceste analize – spending reviews – sunt incluse în setul de bune practici promovate de OCDE. Analizele de eficiență pe funcționarea statului, a administrațiilor centrale și locale ajută la eliminarea unor cheltuieli inutile.
Un deficit sub 3% din PIB ar fi posibil în 2026
„Avem nevoie de construcții bugetare realiste, de crearea de spațiu fiscal, fiindcă șocurile viitoare (legate de schimbările climatice, tranziția energetică, nevoia de apărare într-un mediu internațional tot mai complicat, adesea ostil) vor pune presiuni mari pe buget. Este de repetat că reforma pensiilor și a salarizării pun presiune suplimentară pe bugetul public și, implicit, pe consolidarea bugetară”, subliniază CF.
Corecția bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF; mai probabilă este finalizarea corecției bugetare în 2026. CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecției pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale.
Fondul de rezervă: de la 0,6 mld. lei în 9 luni, la 5,5 mld. în nici 2 luni
Consiliul fiscal critică înlocuirea unei rectificari bugetare, dificil de făcut, ce-i drept, cu utilizarea Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului (FRG).
„Până în 14 septembrie, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcționarea FRG, au fost date 12 HG, în valoare de doar 0,60 miliarde de lei. Ulterior, în baza noului cadru legislativ de funcționare a FRG, din 14 septembrie până în 27octombrie, au fost adoptate 30 de HG, în valoare de 6,15 miliarde de lei. În perioada 2007-2022, conform datelor din ultimul raport anual al CF, alocările din FRG au variat între un minim de 0,53 miliarde de lei, în 2015, și 7,96 miliarde de lei, în 2020. De asemenea, sumele necheltuite ale ordonatorilor de credite sunt vărsate la FRG, pentru a fi redistribuite. Se creează astfel premisele ca, până la finalul anului, alocările prin FRG să atingă o valoare record”, atrage atenția CF.
Riscurile artificiului făcut de guvern sunt mari: „În condițiile unor riscuri majore ce izvorăsc din precedentul legislativ și derogarea de la cele mai importante acte normative fiscal-bugetare, și plecând de la raționamente și date privind eficacitatea îndoielnică a demersului de reducere a deficitelor, prin modul de restrângere a cheltuielilor, se nasc întrebări privind legitimitatea recurgerii la acest procedeu bugetar.
Utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situația este foarte dificilă și este nevoie de măsuri urgente de restricționare a cheltuielilor” .
În aceste condiții, CF consideră că nu este exclusă totuși o rectificare propriu-zisă să fie făcută îninate de sfârșitul anului 2023, „cu atât mai mult, având în vedere cadrul instituțional-legislativ și faptul că Ordonanțele Guvernului trebuie aprobate de Parlament”.
CF subliniază că repsectarea regulilor fiscale din UE și practicile promovate de OCDE impun ca utilizarea OUG pentru modificarea bugetului fără rectificare explicită să nu se mai repete, transparența fiind una din cerințele esențiale pentru derularea politicilor publice și, în special, a celei fiscal-bugetare.
Deficitul ar fi ajuns la 6,5% din PIB la finele anului
Din evaluări ale Consiliului Fiscal, deficitul bugetar, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acțiunilor de corecție; avem în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistență socială, dobânzi etc. față de cele proiectate și încasări inferioare celor din programarea bugetară1. Întrucât măsuri de ordin fiscal nu pot avea efect semnificativ în intervalul rămas din 2023, numai limitarea cheltuielilor ar putea să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash.
CF se arată surprins de adoptarea unei noi ordonanțe OUG 90/2023, care privește limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului, în absența căreia exista perspectiva de a depăși deficitul de anul trecut (care a fost de 5,7% în termeni cash, respectiv 6,3% în termeni ESA) în condițiile în care există angajamente ale Guvernului și ținte aferente procedurii de deficit excesiv.
Ordonanța în sine este în fapt o rectificare, iar motivarea adoptării acesteia este considerată „surprinzătoare” întrucât „cheltuielile ordonatorilor de credite sunt constrânse de alocările existente prin legea bugetului, inclusiv prin rectificări bugetare. Prin urmare, o rectificare bugetară propriu-zisă se putea face”.
Totuși, referitor la pachetul de măsuri fiscale cuprinse în Legea nr. 296/2023, oricât ar fi de controversat, „este un pas în direcția bună privind realizarea unui regim fiscal echitabil prin eliminarea de exceptări și portițe, combaterea evaziunii fiscale; el ar putea aduce venituri fiscale suplimentare între 0,9-1,4% din PIB în 2024. Dar este cale lungă încă până la un deficit bugetar sub 3% din PIB în mod durabil”, concluzionează Consiliul Fiscal.
„CF (…) pledează pentru măsuri care să respecte reguli fiscale, să țină cont de criterii de transparență și bune practici. CF pledează pentru realism și prudență în construcțiile bugetare”, se arată în finalul notei.
Întreaga notă emisă de Consiliul Fiscal poate fi citită aici.
***
