Bătălia pe Justiție: Un controversat Raport apără condamnații pentru corupție din România și ridică problema implicării Serviciilor în Justiție

Există o îngrijorare din ce în ce mai mare că serviciile române de informaţii sunt implicate pe ascuns în coordonarea unor activităţi de urmărire anticorupţie şi că alături de DNA se presupune că subminează independenţa judiciară, iar toate acestea au ca efect slăbirea unor piloni ai statului de drept, se arată într-un raport Henry Jackson Society, intitulat „Combaterea corupţiei prin trucuri: Atacul României asupra statului de drept”.

Raportul a fost întocmit de o asociație nonguvernamentală fondată în Cambrige de Robert Kagan – soțul asistentei secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, o susţinătoare a înfiinţării DNA şi a luptei anti-corupţie în România, scrie Mediafax.

Autorul raportului: Un consultant politic, președinte al Russia Foundation

Raportul ar fi fost scris de David Clark, potrivit Hotnews.ro. Acesta este un consultant politic și de comunicare și a mai semnat și alte rapoarte în care apare numele lui Dan Adamescu, omul de afaceri arestat în dosarul Astra Asigurări – prezentat de către autor ca o victimă politică.

David Clark este președinte al Russia Foundation și a publicat mai multe articole pe blogurile Financial Times, precum Putin is exporting ‘sovereign democracy’ to new EM allies sau The Putinising of Interpol.

Henry Jackson Society este un grup de experţi britanici, denumit după politicianul american Henry Jackson, senator Democrat cu viziuni liberale şi anticomuniste.

Raportul citează informații apărute la unele dintre televiziunile românești, printre care acuzațiile numeroase aduse „binomului” SRI – DNA de către Elena Udrea și Victor Ponta.

Politicienii români sunt angajaţi în activităţi ce presupun reglări de conturi politice şi încălcări grave ale drepturilor omului sub masca eforturilor anticorupţie, se scrie în raportul prezentat de Mediafax.

Documentul, intitulat „Combaterea corupţiei prin trucuri: Atacul României asupra statului de drept”, avertizează că au loc practici care arată o continuitate considerabilă cu cele din era comunistă.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de exemplu, este un participant activ în lupta politică, potrivit raportului, şi există o corelare puternică între cei vizaţi de urmărirea penală şi interesele celor aflaţi la putere. Politicienii îşi pot exercita influenţa asupra DNA, folosindu-şi controlul prin desemnări-cheie şi prin direcţionarea unor anchete importante, mai spune documentul.

„Există o precupare din ce în ce mai mare privind rolul ascuns al serviciilor de informaţii în coordonarea unor activităţi de urmărire anticorupţie.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) efectuează 20.000 de interceptări telefonice în numele DNA în fiecare an, iniţiază anchete DNA şi (…) vede sistemul judiciar ca pe un «câmp tactic» al operaţiunilor. Guvernul a refuzat să ancheteze acuzaţii că SRI s-a infiltrat în serviciile judiciare şi de urmărire penală.

Atât SRI şi DNA au fost criticate pentru subminarea independenţei judiciare. Judecătorii care nu reuşesc să răspundă cererilor DNA şi să delibereze în favoarea acesteia au devenit ei înşişi ţinte ale anchetei, în timp ce cei consideraţi favorabili intereselor instituţiei şi-au văzut loialitatea răsplătită. (…)”, arată raportul.

„Practica de interceptare a convorbirilor telefonice fără un mandat a fost reluată pentru investigaţii anticorupţie sub coordonarea Monicăi Macovei, iar DNA a devenit dependentă în mare măsură de sprijinul serviciilor de informaţii în furnizarea de probe de la interceptări”, se mai arată în document.

Ce conține raportul :

• Există temeri că serviciile de informaţii direcţionează pe ascuns urmăriri anticorupţie. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să ancheteze acuzaţii că serviciile de informaţii s-au infiltrat în serviciile judiciare şi de urmărire penală.
• Au existat numeroase abuzuri la nivelul proceselor. Persoanele arestate au fost nevoite să defileze încătuşate prin faţa presei, rudele suspecţilor au fost ameninţate cu acuzarea, suspecţilor li s-a oferit imunitate pentru implicarea cuiva mai important, iar dovezile au fost în mod sistematic divulgate către media.
• După depăşirea crizei politice din 2012, evaluările Comisiei Europene au avut un ton din ce în ce mai pozitiv. În anul 2013, numirea Laurei Kovesi ca procuror-şef al DNA a generat noi acţiuni anticorupţie şi o creştere în ceea ce priveşte urmărirea penală a unor ţinte importante. „Evaluarea Guvernului SUA a fost la fel de pozitivă, cu oficiali care au lăudat cu regularitate activitatea Laurei Kovesi şi si-au folosit influenţa pentru a susţine DNA. Ambasadorul american la Bucuresti a făcut apel la partidele politice din România să renunţe la candidaţi acuzaţi de coruptie”, menţionează raportul.
• „Valurile de arestări sunt, de obicei, însoţite de campanii de denunţare retorică ce vizează maximizarea efectului lor politic şi stabilirea vinovăţiei în faţa opiniei publice”, potrivit raportului.
• „Probe de timpul urmăririi penale, inclusiv stenograme ale interceptărilor telefonice, sunt apoi divulgate selectiv către mass-media cu scopul de a consolida impresia de vinovăţie. Politicienii, si chiar judecătorii, fac comentarii negative cu privire la comportamentul inculpatului într-un mod care sugerează că procesul în sine va fi o simplă formalitate. După ce a fost deja prezentat ca un infractor, inculpatul este transformat într-un proscris al societăţii. (…) Scopul acestui circ de PR este de a ataca şi a discredita ceea ce el reprezintă: apartenenţa sa politică, opiniile sau interesele de afaceri – şi să ofere asigurări că dacă nu va exista o condamnare în instanţă s-ar ajunge la proteste publice”, arată documentul.
• Principiile esenţiale ale justiţiei consacrate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, sunt încălcate în mod curent. Acestea includ dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie.
• „Relevarea faptului că SRI priveşte sistemul juridic ca pe un «câmp tactic» de operaţiuni, în care păstreaza un rol activ în timpul şedinţelor de judecată, oferă o paralelă directă cu trecutul. În comun cu politia secretă a altor regimuri comuniste, Securitatea s-a infiltrat în sistemul judiciar pentru a-şi spori controlul asupra societăţii şi au existat suspiciuni de lungă durată că practica a continuat în epoca democratică”, se precizează în raport.

Partenerii internaţionali ai României ar trebui să ia în considerare acestea ca aspecte de precocupare gravă şi să ia măsuri, avertizează raportul.

Documentul recomandă o serie de măsuri prin mecanismele existente din partea Marii Britanii, Uniunii Europene şi Departamentului de Stat american.

În particular, Comisia Europeană ar trebui să declanşeze Mecanismul privind Statul de Drept, care este conceput pentru gestionarea ameninţărilor sistemice emergente faţă de statul de drept în cadrul UE, mai scrie în raport.

În plus, Marea Britanie ar trebui să reformeze sau să înlocuiască Mandatul European de Arestare astfel încât acesta să încludă măsuri de siguranţă mai solide privind drepturile omului; au fost două cazuri recente când autorităţile române au putut folosi Mandatul European de Arestare pentru a întreprinde acţiuni legale motivate politic prin intermediul tribunalelor britanice, potrivit documentului, citat de Mediafax.