duminică

7 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 ianuarie, 2016

becali cartiUna dintre reglementările care au permis ca deținuții să scrie pe bandă rulantă cărți folosite ulterior la reducerea pedepsei este scoaterea din lege a mențiunii care stabilea o perioadă minimă pentru elaborarea unei lucrări științifice, potrivit unei mențiuni din Raportul Inspecției Judiciare a CSM.

Modificarea respectivă a fost făcută în 2013, la inițiativa Guvernului Victor Ponta.

„Trebuie menționat că intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2013, care nu mai stabilește un interval de timp minim pentru elaborarea unei lucrări științifice, indiferent de complexitatea acesteia, astfel cum era prevăzut în Legea nr.275/2006, a condus la posibilitatea ca o persoana privată de libertate să publice un număr foarte mare de lucrări, în intervale de timp foarte scurte, cu beneficiul reducerii corespunzătoare a pedepsei”, constată Raportul IJ.

Cum arăta înainte legea și câte cărți se puteau scrie într-un an de închisoare


Legea anterioară, 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, preciza la Art. 75 că, “în cazul elaborării de lucrări ştiințifice publicate sau invenții şi inovații brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.”

Legea 254/2013, cu inițiator cabinetul Victor Ponta, a înlocuit prevederea cu următoarea, care apare la Art.96: “În cazul elaborării de lucrări ştiințifice publicate sau invenții şi inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate”.

Parlamentarii au modificat articolul și, în generozitatea lor, au stabilit un beneficiu de 30 de zile, nu de 20, pentru fiecare lucrare științifică scrisă de un deținut.

Pe vechea reglementare era nevoie de cel puțin 16 zile de muncă pentru a ajunge la 30 de zile de libertate în plus, cum se acordă acum în cazul unei cărți scrise: două zile de muncă însemnau 2 înmulțit cu 8 ore pe zi lucru (timpul maxim pe zi permis potrivit  Codului Muncii), adică 16 ore de muncă, pentru 3 zile de libertate. Pentru 30 de zile erau așadar necesare 160 de ore de lucru.


160 de ore de muncă, câte 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână (conform aceluiași Cod al Muncii), înseamnă cel puțin o lună, minimum minimorum.

Numai că, în penitenciare, programul pentru lucru se aprobă de conducerea închisorii, nu ai voie să muncești în afara calendarului stabilit și nu se obișnuiește acordarea a opt ore pe zi în astfel de situații.

Comparația perfectă poate fi făcută pe un exemplu din Raportul Inspecției:

“Spre exemplu, condamnatul (…) a beneficiat de 150 de zile câștig ca urmare a elaborării și publicării unui număr de 5 lucrări științifice, într-o perioadă extrem de redusă (14.08.2014 – 02.03.2015), pentru fiecare în parte solicitând un interval de timp ce varia între 10-15 zile, în condițiile în care i s-a aprobat program de lucru de 1 – 2 ore pe zi, doar în zilele lucrătoare ale săptămânii„, se arată în document.

La 2 ore de muncă pe zi, condamnatul din exemplul Inspecției Judiciare ar fi avut nevoie de cel puțin patru luni ca să scrie cartea respectivă, comparativ cu 10 zile cât i-a permis noua lege, a lui Victor Ponta.

În cazul concret al lui Dan Voiculescu, care în 16 luni a scris și publicat 10 cărți, perioada minimă în care le-ar fi putut crea pe vechea lege și cu programul din exemplul IJ, ar fi fost de 40 de luni, adică aproape trei ani, dacă i s-ar fi aprobat cererea de a scrie în fiecare zi lucrătoare, fără nicio pauză. Lucru care nu se practică.

(RAPORTUL Inspecției Judiciare POATE FI DESCĂRCAT AICI)

Alte vulnerabilități ale reglementării ce permite eliberarea înainte de termen

Raportul identifică mai multe vulnerabilități, precum cea de mai sus, care au permis dezvoltarea acestei industrii din pușcării:

  • imposibilitatea cuantificării efortului intelectual în funcție de tipul și complexitatea lucrării elaborate
  • insuficienta reglementare a condițiilor și procedurii în care persoanele private de libertate beneficiază de liberarea condiționată în urma elaborării unor lucrări științifice
  • recomandările scrise din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar privind relevanța tematicii în domeniul ales au un caracter „formal”
  • singurul criteriu pentru stabilirea caracterului științific al unei lucrări este publicarea acesteia la una dintre editurile recunoscute de Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS)

Alte cazuri menționate în Raport

  • Un judecător a aprobat reducerea cu 30 de zile a condamnării unui deținut care în fața Comisiei nu a știut să prezinte conținutul sau structura lucrării. Condamnatul respectiv a mai primit o diminuare a pedepsei, pentru altă carte.
  • La Codlea, un alt caz de scriitor prolific – un condamnat care a cerut pe 2 decembrie 2014 aprobarea pentru a scrie o carte până pe 20 decembrie (indiferent de numărul de ore aprobate). Chiar în acea lună decembrie i-au fost publicate alte două cărți scrise anterior. După ce i s-a refuzat solicitarea, deținutul a apelat la instanță și aceasta i-a recunoscut dreptul de a scrie o nouă lucrare științifică. Penitenciarul a fost obligat, ulterior, să-i recunoască și această a treia lună de reducere a pedepsei.
  • Lucrarea „Principiul non reformation in pejus”, al unui deținut din Colibași este un articol de patru pagini publicat în revista “Strategii manageriale”
  • „Perspective ale pieței românești de retail în contextul Europei 2020” s-a dovedit a fi un articol de zece pagini apărut în aceeași publicație
  • „Descoperire, pregătire și formare a arbitrilor în fotbal” – articol de zece pagini publicat în revista “Sport și societate”
  • „Managerii și managementul resurselor umane în fotbal”, articol apărut în revista “Ecoforum”.

Ordonanță pentru abrogarea prevederii

Raportul conține și o serie de recomandări pentru o reglementare corectă, care să nu mai permită abuzarea acestei prevederi, însă ele s-ar putea dovedi inutile.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a promis inițial că se vor înăspri condițiile stabilite pentru ca un condamnat să beneficieze de această prevedere, însă ulterior a anunțat că în prima ședință de guvern din februarie va cere emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care articolul de lege care permite „lucrările ştiinţifice” în penitenciare să fie abrogat.

„Este un fenomen scăpat de sub control”, spunea pe 12 ianuarie Ralucă Prună.

Anchetă DNA

Procurorii anticorupție s-au sesizat luna aceasta, din oficiu, cu privire la “lucrările științifice” scrise de condamnați și au declanșat o anchetă ce are în centru acuzația de favorizare a făptuitorului.

Investigația ar putea duce la acuzarea unora din profesorii universitari, reprezentanți ai editurilor care au publicat aceste volume, angajați din penitenciare implicați în verificarea condițiilor pentru eliberarea condiționată și chiar a autorilor reali, în cazul cărților cumpărate de condamnați.

DNA cerceteză ajutorul dat de aceste persoane unor condamnați pentru infracțiuni de corupție, ajutor ce a îngreunat, spune DNA, executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: