O analiză a Băncii Mondiale și a Organizației Mondiale a Sănătății arată că majoritatea statelor trebuie să cheltuiască în medie 1,69 dolari per persoană, anual, pentru a atinge nivelul acceptabil de pregătire pentru ca sistemele lor de sănătate să facă față unei epidemii la nivel global.
Informația a fost publicată de David Malpass, președintele Băncii Mondiale, într-un editorial apărut în Financial Times și apoi pe blogurile Băncii Mondiale.
Pentru cele mai multe țări, suma reprezintă mai puțin de 2% din cheltuielile alocate sănătății, spune David Malpass.
Raport BM – Septembrie 2019: ”Există riscul unei pandemii la nivel global cu un patogen respirator”
Informația publicată de președintele BM apare în primul raport anual al Comitetului Global de Monitorizare a Pregătirii (Global Preparedness Monitoring Board – GPMB), publicat în septembrie 2019 și intitulat ”O lume în risc: Raport anual privind pregătirea globală pentru urgențe în materie de sănătate ” .
”Epidemiile s-au înmulțit în ultimele decenii și pericolul unei situații de urgență în materie de sănătate este foarte mare. Există o amenințare reală a unei pandemii la nivel global cu un patogen respirator în mișcare rapidă și foarte letal care să ucidă între 50 și 80 de milioane de oameni și să șteargă aproape 5% din economia lumii” – avertiza Comitetul.
O pandemie globală de asemenea dimensiuni ar putea fi catastrofală, va produce la scară largă dezastre, instabilitate și insecuritate. Lumea nu este pregătită să facă față unei astfel de amenințări – concluziona Comitetul.
GPMB este un organism independent de monitorizare şi responsabilitate convocat de Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), creat ca răspuns la recomandările din 2017 ale Grupului de lucru pentru crize de sănătate la nivel global al Secretarului General al ONU.
La realizarea raportului au contribuit numeroase instituții academice, experți recunoscuți l nivel mondial, agenții și organizații neguvernamentale importante din toată lumea, precum Johns Hopkins University Center for Health, University of Oxford & Chatham House, Wellcome Trust, Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății.
Secretariatului GPMB a fost finanțat de guvernul Germaniei, de Norvegia, Fundația Bill și Melinda Gates și Wellcome Trust.
Scopul Comitetului:
- să evalueze abilitatea lumii de a se apăra în fața unei situații de urgență în materie de sănătate ce s-ar putea manifesta la nivel global
- să identifice punctele critice din capacitatea de pregătire
- acțiuni de advocacy, pentru pregătire în vederea unei astfel de urgențe, pe lângă lideri naționali și internaționali, pe lângă cei care iau decizii la nivel înalt.
Risc acut de epidemii devastatoare
”Facem eforturi atunci când se manifestă o amenințare serioasă, dar uităm totul după ce ea se diminuează. Timpul pentru a acționa a trecut” – mai avertiza Comitetul, în introducerea raportului.
”Lumea se află în risc acut de epidemii devastatoare la nivel regional sau global care va genera nu doar pierderi de vieți, ci și pierderi economice uriașe și haos social”, mai atrăgea atenția Raportul.
Boli predispuse la epidemii, cum ar fi gripa, Sindromul respirator acut (SARS), Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), Ebola, Zika, Febra Galbenă, sunt indicii ale unei ere a epidemiilor cu impact mare și potențial de propagare rapidă. Aceste epidemii sunt tot mai frecvente și tot mai dificil de gestionat.
Între 1 și 2 dolari/persoană, anual, costul evitării pierderilor de vieți și scăderii economice generate de Covid-19
În pofida raportului cost-beneficiu ridicat, guvernele continuă să neglijeze Capacitatea de pregătire a sistemelor de sănătate, deși ar fi nevoie de 1 – 2 dolari pentru fiecare locuitor, pe an, pentru atingerea unui nivel acceptabil, mai spune Raportul.
(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)
Investițiile în Capacitatea de pregătire, pentru ca sistemele de sănătate să facă față unor asemenea urgențe ar fi rentabile în toate scenariile analizate, în timp ce lipsa lor este un pariu cu riscuri mari, ținând cont de potențialul impact economic, pe de o parte, și de costurile uriașe implicate de răspunsul la o pandemie, pe de altă parte.
Reamintim că România nu avea la debutul epidemiei niciun echipament de protecție (mască, mănuși, ochelari etc.) în rezerva națională.
(Citiți și: „Cum face România tranșee în fața Covid-19: Echipamentele sunt de la criza de Ebola, stocurile de rezervă sunt zero, miercuri încep achizițiile în regim de urgență”)
Raportul subliniază că toate statele trebuie să se pregătească, că este nevoie nu doar de infrastructură și personal, ci și de bani alocați pentru cercetare, pentru dezvoltarea imediată de teste și vaccinuri.
De asemenea, trebuie ajutate statele sărace, care nu vor putea face față singure, subliniază Raportul.
Banca Mondială și FMI iau în considerarea Capacitatea de pregătire la evaluarea riscului economic și instituțional
Pentru a face față impactului economic sever al unei epidemii naționale sau regionale și /sau unei pandemii globale, FMI și Banca Mondială trebuie urgent să-și reînnoiască eforturile de a integra Capacitatea de pregătire (în caz de epidmeie – n.red.) în evaluările instituționale și a riscului economic, mai spune Raportul GPMB.
