Cum face România tranșee în fața Covid-19: Echipamentele sunt de la criza de Ebola, stocurile de rezervă sunt zero, miercuri încep achizițiile în regim de urgență - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

23 octombrie, 2021

Cum face România tranșee în fața Covid-19: Echipamentele sunt de la criza de Ebola, stocurile de rezervă sunt zero, miercuri încep achizițiile în regim de urgență

25 februarie, 2020

Pentru a preveni epidemia de coronavirus, România folosește în acest moment echipamente rămase din stocul pentru Ebola (criza din 2014 – 2015), întrucât guvernele PSD nu au lăsat nimic în ceea ce ar trebui să fie stocurile de rezervă pentru situații de criză, a explicat pentru cursdeguvernare.ro secretarul de stat Nelu Tătaru (foto).

Miercuri începe deschiderea ofertelor primite în cadrul licitațiilor organizate în regim de urgență, după care se vor semna contractele cu companiile câștigătoare și va începe imediat livrarea primelor comenzi.

Procedura este accelerată, pe baza OUG 11, iar licitațiile au fost organizate prin mai multe instituții, în funcție de produse.


OUG 11/2020 prevede că stocurile de urgenţă medicală se constituie ca rezerve materiale, destinate acțiunilor pentru protecția populației în situații de urgență generate de tipul de risc epidemii și alte evenimente generatoare de victime multiple. Aceste stocuri au caracter complementar în raport cu stocurile rezervă de stat şi nu se supun regimului juridic al acestora, fac parte din domeniul privat al statului și se administrează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Achizițiile vizate:

  • Ministerul Sănătății (prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, ONAC) – va cumpăra biocidele
  • DSU – echipamentele de protecție (mănuși, ochelari, combinezoane etc)
  • Ministerul Transporturilor – termoscannerele

Toate produsele costă estimativ 225 milioane de lei, sumă asigurată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Achizițiile planificate acoperă necesarul estimat pentru o eventuală criză, dar și stocul de rezervă, care era pe zero, a afirmat Nelu Tătaru.

România nu are nicio fabrică de măști sanitare

În România nu există nicio fabrică de măști sanitare, deoarece nu are materialul din care se confecționează acestea, astfel încât țara noastră le-a importat din America de Sud, de exemplu, a mai explicat secretarul de stat Nelu Tătaru, președintele Comitetului special pentru prevenirea și combaterea unei eventuale epidemii de coronavirus.

Tot mai multe persoane se prezintă la Institul Național Balș pentru teste de coronavirus

În momentul de față, în cele cinci centre din țară stabilite pentru combaterea epidemiei de coronavirus există suficiente kituri de testare la noul coronavirus, provenit din China. Un kit conține 150 de teste.


Un număr de 2.000 sunt la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, din Capitală, și între 10 și 15 la celelalte patru centre regionale (Cluj, Iași, Timișoara și Constanța).

La Institutul Matei Balș a început să crească în ultimele zile numărul prezentărilor voluntare pentru testarea împotriva Covid-19, a mai declarat Nelu Tătaru. Luni s-au prezentat 36 de persoane cu risc.

Pe un astfel de site, un pachet cu 50 de măști, care costă în mod obișnuit 25 de lei, a fost scos la vânzare cu 500 de lei.

„Oportunitățile de afaceri” generate de criza de echipamente medicale – Consiliul Concurenței investighează prețurile excesive 

Riscul unei epidemii de Covid-19 a generat deja numeroase „oportunități de afaceri”, pe fondul contextului din vecinătatea României (creșterea deceselor provocate de coronavirus în Italia), dar și a crizei de echipamente sanitare ce se manifestă la nivel global.

O cutie cu 50 de măşti medicale ce costa în urmă cu o lună aproximativ 25 de lei, în farmacii, era scoasă la vânzare online, luni, cu 500 de lei. A crescut și prețul practicat de unele farmacii și hipermaketuri, potrivit unor publicații.

După reclamarea unor situații de acest gen, Consiliul Concurenței a anunțat marți că investighează comportamentul companiilor care comercializează produse şi echipamente de protecţie medicală.

„La ora actuală cererea de echipamente medicale de protecţie, respectiv măşti medicale, este foarte mare, iar producătorii nu reuşesc să acopere solicitările. În acelaşi timp, însă, nu este normal ca unele companii să profite de această situaţie şi să crească preţurile nejustificat”, a explicat Bogdan Chirițoiu, președintele CC.

Companiile ce vor recurge la astfel de practici riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, a avertizat oficialul:

Ca urmare, investigăm comportamentul companiilor care comercializează produse şi echipamente de protecţie din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, în contextul majorării excesive a preţurilor acestora. Dacă vom constata încălcarea regulilor de concurenţă, aşa cum ştiţi, companiile implicate riscă amenzi care pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri.

Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR) susţine că, în momentul de faţă, farmaciile dispun de un stoc minimal pentru cererile curente de măşti de protecţie, fără posibilitatea de a suplimenta, ca urmare a lipsei de stoc la nivel de producători (naţional şi internaţional).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Datele din piaţă relevă că producţia şi livrarea de măşti de protecţie sunt prioritare pentru Republica Chineză. De asemenea, aceste măşti sunt un produs realizat preponderent în China, care, din cauza răspândirii masive a virusului, nu mai poate onora producţia. În ceea ce priveşte costumele de protecţie, farmaciile nu comercializează astfel de produse. Distribuitorii nu comercializează măşti de faţă şi nici costume de protecţie”, se arată într-un comunicat al ADRFR.

 deficit de astfel de echipamente există în toate statele, iar în Italia s-a ajuns ca o mască sanitară din hârtie să fie vândută și cu 10 euro. Situația pare că se repetă și în România.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr