fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Raluca Bâldea / Impactul neglijenței în verificarea potențialului de risc al partenerilor de business asupra TVA

de Raluca Bâldea , 24.7.2019

Verificarea regulată a potențialului de risc al partenerilor de business devine din ce în ce mai stringentă. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) aplică, deja de câțiva ani, principiul preluat din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care stabilește că, atunci când are loc o evaziune în domeniul TVA, părțile implicate în tranzacție „știau sau ar fi trebuit să știe“ că participă la evaziune fiscală.

Începând cu 1 ianuarie 2018, și Codul fiscal conferă în mod specific ANAF dreptul de a refuza deducerea TVA dacă aceasta demonstrează, dincolo de orice îndoială, că o companie știa sau ar fi trebuit să știe că achiziția efectuată era implicată într-o fraudă privind TVA, indiferent de etapa din lanțul de livrări/prestări în care a intervenit.

Același principiu se aplică însă și pentru livrările intracomunitare, în special în cazul bunurilor care sunt transportate în afara României de către client. În acest caz, suspiciunile ce ar putea plana asupra unei persoane juridice în lipsa verificării clienților pot duce la anularea aplicării scutirii de TVA, în măsura în care clienții nu transportă bunurile respective în alt stat membru UE.

Astfel, devine absolut necesară verificarea regulată a potențialului de risc al partenerilor de business. Companiile sunt nevoite să demonstreze că au efectuat investigații rezonabile asupra partenerilor de afaceri, spre exemplu cu privire la statutul fiscal, reputația, istoricul procesual, datoriile, sediul, numărul de angajați. Toate aceste verificări ar trebui să evidențieze dacă pot exista suspiciuni de fraudă privind TVA la nivelul partenerilor de business.

Autoritățile consideră că acele societăți care nu au efectuat un demers de due diligence în relațiile lor de business sunt neglijente, neglijență ce le poate face suspecte. Dincolo de interpretarea legislației, care face obiectul multor contestații administrative și litigii cu autoritățile, se află dificultatea de a îndeplini cerința de a fi diligent în relațiile contractuale pentru a preveni potențiale dispute și riscuri.

Întrebarea “ce măsuri concrete poate lua o companie și ce criterii ar trebui să urmărească atunci când își verifică partenerii?” își găsește răspuns incomplet în legislația și practica fiscală din România.

Instrumentele puse la dispoziție de ANAF permit verificarea codurilor de TVA / informațiilor despre partenerii de business. Astfel, se pot face verificări în cele două registre existente la nivelul ANAF (Registrul contribuabililor inactivi sau reactivați, respectiv Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA) sau cu ajutorul altor surse de informații – obligații fiscale restante, lipsa angajaților, sediul social etc.

Totuși, chiar și aceste criterii sunt discutabile, pentru că nu relevă de fiecare dată situația reală a societății verificate, în practică existând cazuri în care informația nu este actualizată în timp real. Mai mult, implică o activitate detectivistică ce presupune alocarea de costuri și resurse umane. În final, acest efort ar putea să nu dea rezultate, iar un partener aparent corect să se dovedească, ulterior, fraudulos sau invers. Însă tot acest efort ajută companiile să poată argumenta că au făcut verificări rezonabile, iar informațiile disponibile au indicat un caracter corect al partenerului de business.

***
Raluca Bâldea este Director Taxe Indirecte la Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 24.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult