Radu-Dumitru ANTOHI – Ministerul Cercetării și Digitalizării: Cloud-ul guvernamental costă 600 milioane euro

Circa 10.000 de funcționari publici din administrația centrală vor fi instruiți pentru creșterea competențelor digitale, printr-un proiect pe care Ministerul Cercetării îl desfășoară împreună cu ANFP, estimează Radu-Dumitru Antohi, subsecretar de stat la Ministerul Cercetării și Digitalizării, în condițiile în care crește presiunea pentru realizarea cloud-ului guvernamental.

Proiectul cloud-ului guvernamental, cel puțin pentru arhitectura care va îngloba datele a 18 ministere, va costa în jur de 600 milioane euro, potrivit lui Radu-Dumitru Antohi.

„Am demarat deja proiectul cloud-ului guvernamental pentru a reuși să reunim bazele de date și tot ce ține de administrația publică centrală într-un singur loc, s-au investi cam 560 de milioane de euro în acest proiect; se vor mai investi 40 de milioane de euro  pentru dezvoltarea soft-ului necesar pentru migrarea bazelor de date și a unor aplicații care să fie unice pentru toată administrația publică centrală astfel încât să nu mai fie diferențe între felul în care se raportează datele de la un minister la altul”, a declarat Radu-Dumitru Antohi în cadrul conferinței „Capitalul autohton al României – maturizare și trecere la statutul de forță regională”, organizată de CursDeGuverrnare.ro.

Principalele declarații ale lui Radu Antohi:

• Viitorul fiecărui stat depinde de digitalizare și plecăm în România de la câteva puncte forte. Conectivitatea este unul dintre punctele forte ale României. Aproximativ 95% din localitățile României au internet de mare viteză. Este un procent foarte mare chiar comparativ cu media Uniunii Europene.

• Avem o forță de muncă foarte bine pregătită pe partea de IT. În 2021, dacă nu mă înșel erau aproximativ 40.000 de studenți și 10.000 de absolvenți, în creștere cu 20% și 65% față de anii 2015. Avem mai mulți specialiști certificați în tehnologie la mia de locuitori decât Statele Unite. Suntem pr primul loc în Europa la această chestiune,  și pe locul șase în lume.

• Deci avem conectivitate, avem o forță de muncă foarte bine pregătită. Plecând de la acești piloni foarte puternici putem să dezvoltăm industria IT din România și să digitalizăm și banii pe care îi câștigăm din digitalizare  să fie foarte importanți pentru bugetul statului român.

• Avem însă și multe lucruri la care trebuie să lucrăm. Există un decalaj între forța de muncă foarte bine pregătită din IT și restul populației în folosirea tehnologiei moderne și în folosirea serviciilor digitale.  În primul rând, forța de muncă din companiile private dar și în companiile de stat și în administrația locală și în administrația publică, de oameni pregătiți să lucreze în această eră nouă a digitalizării,  care tehnologie se înnoiește de la zi la zi, forța de muncă nu este bine pregătită pentru aceste chestiuni.

• Mai avem de lucru la nivelul administrației publice centrale – și am demarat deja proiectul cloud-ului guvernamental pentru a reuși să reunim bazele de date și tot ce ține de administrația publică centrală într-un singur loc, cloud-ul guvernamental, să avem one click access la datele de care avem nevoie, s-au investi cam 560 de milioane de euro în acest proiect; se vor mai investi 40 de milioane de euro  pentru dezvoltarea soft-ului necesar pentru migrarea bazelor de date și a unor aplicații care să fie unice pentru toată administrația publică centrală astfel încât să nu mai fie diferențe între felul în care se raportează datele de la un minister la altul.

• Ne vom concentra în viitorul apropiat și pe instruirea oamenilor din administrația publică centrală. Vor fi instruiți cam 10.000 de funcționari publici printr-un proiect pe care îl desfășurăm împreună cu ANFP.

• Încercăm, de asemenea, să ducem competențele digitale primare către localitățile rurale, pentru că este un decalaj extrem de mare între rural și urban. Și atunci va trebui să ne concentrăm puțin atenția pentru a reuși să predăm sau să facem un nivel minim de cunoștințe digitale și în localitățile rurale. Se investesc cam 36 de milioane de euro pentru proiecte care să facă acest lucru, să ducă competențele digitale înspre zona rurală.

• De asemenea, de la Ministerul Cercetării am considerat că, dacă nu reușim totuși să cheltuim banii din PNRR pentru cercetare-dezvoltare în 50-55% între mediul privat și mediul public, cred că avem totuși un 35 – 40% din fondurile pe care le avem pe PNRR care se direcționează inclusiv pentru zona privată. Sunt 500 de milioane de euro pentru 5.000 de IMM-uri, pentru a reuși să-și digitalizeze afacerile.

• Mai avem de asemenea tot 36 de milioane de euro care vor fi   destinați pregătirii forței de muncă din IMM-uri în competențe digitale avansate, cloud-computing, inteligență artificială, IoT.

• Încercăm, de asemenea, să găsim o modalitate prin care să conlucrăm cu mediul privat, pentru că, din punctul nostru de vedere, doar această conlucrare strânsă, în calitate de parteneri, poate să ducă la o dezvoltare digitală a României în ritmul pe care ni-l dorim și în felul pe care ni-l dorim.

• Legat de direcțiile în care ar trebui să insistăm să fim noi cei care oferim acele servicii în Europa, cred că tot ce ține de ministerul nostru, partea de cercetare și analizarea zonelor și a… un de am avut rezultate foarte bune în cercetare, ar putea să fie primul loc în care ne uităm.

• Și da, va trebui să ne punem la masă, să căutăm împreună cu companiile private… cred că la noi s-a făcut totuși cu consultarea companiilor private la fiecare pas pe care am încercat să-l facem la noi la minister… va trebui să ne punem la masă să vedem exact care sunt direcțiile din zona de IT.

• Mai sunt multe state care se bat cu noi, dar putem să ne alegem fie inteligența artificială, fie internet of things, fie blockchain, pe care să ne concentrăm și să marșăm și să fim noi cei care oferim aceste chestiuni în Europa.      

• Mulțumesc furmos.

Q&A

• IT-ul a ajuns deja la 8% din PIB, cu mare potențial de creștere. Există un set de politici economice care să țintescă trecerea la un aport de două cifre la PIB?  
• Cred că de politici economice se ocupă în principal Ministerul de Finanțe. Nu pot să mă pronunț de setul de politici economice. Noi încurajăm totuși sectorul privat, cu care am lucrat de fiecare dată la fiecare politică pe care am elaborat-o în domeniul digitalizării.

•  Despre proiectul cloud-ului guvernamental auzim de foarte multă timp, dar în continuare toți românii care au avut de a face cu administrația publică s-au lovit de aceleași probleme. Care este dead-line-ul pentru acest proiect, ca să fie funcțional și să nu mai avem aceeași redundanță de depunere de hârtii?
• Săptămâna trecută s-a semnat contractul între ADR și Vodafone pentru implementarea cloud-ului. Va mai dura, din nou… Știu că este o necesitate și că ne grăbim să facem niște lucruri, dar aceste lucruri trebuie făcute în ritmul lor, astfel încât să nu mai greșeli, ala cum s-au făcut până acum.

• Trebuie să cumpărăm materiale și componente și tehnologie în așa fel încât să o putem folosi și peste 10 ani de aici înainte. Trebuie să nu sărim nici un pas, căci dacă sărim ajungem mai repede la un final dar generează probleme.

• Nu va mai dura mult. O estimare între 6 și 12 luni de la semnarea contractului și până la definitivarea construcției cloud-ului guvernamental, urmând să vedem exactce va însemna să integrăm toate bazele de date  de la cele 18 ministere, softurile respective să fie făcute pentru fiecare minister în parte, dar în aceeași arhitectură, astfel încât toate bazele de date să fie colectate. E puțin mai complicat dar din nou, pașii au fost dați drumul. Softurile nu vor dura foarte mult, vor urma 3-4 luni de testare a întregului proces.

• Aș insista și întreb care este stadiul acestui proiect și dacă, având în vedere ce spunea domnul Lazea, când vom avea un centru de date pentru inteligența artificială?     
• Cred că deja există câteva centre de date… Integrarea bazelor de date din ministere… multe au deja cloud-uuri separate. Ideea este să facem cloud-ul cel mare, după care integrarea datelor nu va mai dura așa de mult. Nu putem acuma să vă spunem 3 luni de zile și după aceea… Nu este departe momentul acela…

• Ați pomenit de alegerea unor verticale pentru dezvoltare. Vedem contribuția IT-ului la PIB că a crescut, dar a început să stagneze sau chiar să facă pași în spate pentru că facilitățile acordate IT-ului care au stimulat această dezvoltare au fost aproape în totalitate eliminate. Și nu mai suntem atât de competitivi. Bulgarii, spre exemplu, sunt mai competitivi, 80% din IT-iștii din România lucrează în companii care produc proprietatea intelectuală pentru companii străine. Există un plan pentru transformarea acestei industrii de la una de lohn de IT – să spunem, la una cu producție mare de valoarea adăugată în România, la companii de produs? Adică de stimulare, prin granturi pentru cercetare, pentru dezvoltare, pentru a trece de la doar companii de software la companii de produs?

• Din bugetul pe care îl avem pe PNRR, ne-am stabilit ca acel puțin 40% să fie cheltuit prin ajutarea și stimularea mediului privat din România. Vor fi și asemenea programe pentru stimularea companiilor care creează proprietate intelectuală în România. O să încercăm să punem la masă mediul privat cu mediul cercetătorilor din România ca să găsim o cale de mijloc între cele două direcții și să oferim granturi pe aceste chestiuni.

•   Știu că sunteți secretar de stat la Cercetare și nu la Finanțe, dar nu ar trebui să fiți mai atenți în ministere la ce fac colegii din guvern? Știți că unele companii vor fi scoase de pe piață din cauza formei e-factura, care cere CNP-ul și mulți, mai sensibili la GDPR, nu vor mai cumpăra de la e-mag ci de la Amazon sau Temu? Dăm granturi dar în același timp dăm la temelia competitivității României cu tot felul de tâmpenii. Cum putem să crește și să concurăm dacă ni se ia impozit pe pierdere (înregistrată după investiție) prin impozitul minim?

• Ce pot să vă răspund este că și Guvernul ca orice companie are mai multe departamente. Noi lucrăm  pe departamentul nostru de cercetare. Trebuie să presupunem, așa cum facem în fiecare firmă că celelalte departamente știu să-și facă treaba. Eu nu sunt specialist în finanțe și nu pot să-mi dau cu părerea.

• Există vreun program în România pentru stimularea inovatorilor foarte tineri? Liceeni care au brevete de invenții, printre alții, echipe de robotică, de astrofizică și așa mai departe…
• Sigur există programe dar… pentru echipele de robotică ele sunt desfășurare la Ministerul Educației. Pentru tinerii inovatori și cercetători există programe la ministerul nostru, multe dintre ele pe o componentă din PNRR.

***