Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Radu Crăciun / Scăderea populației = înapoiere economică?

de Radu Crăciun , 25.5.2019

Produsul Intern Brut, PIB-ul este masura valorii adaugate produsa intr-o tara. Este urmarit si mentionat cu obstinatie pentru a marca evolutia economica a tarilor. Elitele economice si politice nu doresc altceva decat crestere economica. Orice scadere (crestere negativa in limbajul economistilor) a PIB-ului este privita cu maxima gravitate si sunt suficiente doua scaderi trimestriale consecutive pentru ca diagnosticul sa fie pus imediat: Recesiune.

Intrebarea pe care cred ca poate e timpul sa ne-o punem este: a devenit cresterea PIB un scop in sine? Care mai este adevaratul scop al masurarii unui astfel de indicator?  Cat de legata mai este bunastarea reala a populatiei de un astfel de indicator, fie el calculat si per capita?

Pana la urma care este adevaratul motiv al calcularii PIB: aflarea bogatiei tarii sau a bogatiei indivizilor?

O astfel de intrebare este cu atat mai justificata cu cat, in ultimii ani, cresterea economica a tarilor dezvoltate, cresterea avutiei lor, a fost insotita de o polarizare accelerata a societatii .

Din acest motiv chiar si un indicator sintetic precum PIB/capita poate induce mesaje distorsionate. Tari cu un un PIB/capita in crestere au fost confruntate cu situatia in care o buna parte a populatiei si-a vazut avutia stagnand sau chiar scazand. In raportarile statistice lucrurile aratau foarte bine ca medii, ignorandu-se  valorile extreme din care erau calculate valorile medii raportate.

Obsesia pentru cresterea economica mai vine la pachet cu o alta obsesie: cresterea populatiei. Si, de aici, apetitul discutabil al unor decidenti din tari dezvoltate de a deschide portile emigratiei la schimb cu cresterea nationalismului si a fortelor de extrema dreapta. Exista convingerea in randul politicienilor, a unor economisti si a mediului de afaceri ca o tara poate fi puternica militar si economic doar cu o populatie in crestere. Sa le luam pe rand.

In ce priveste puterea militara a tarilor viitorului, tendinta evidenta inca de pe acum este crearea unor armate care sa se bazeze din ce in ce mai putin pe factorul uman pe terenul de lupta si din ce in ce mai mult pe drone si alte vehicule comandate de la distanta si dotate cu o autonomie decizionala in crestere.

In viitor, acesti vectori de forta letala vor fi capabili sa se coordoneze intre ei, minimizand interventia factorului uman in procesul decizional si de comanda. Da, o tara va putea fi puternica militar in pofida scaderii populatiei si a imbatranirii ei. La urma urmei chiar si azi, cele mai puternice armate nu sunt cele mai numeroase, ci cele superioare tehnologic.

In ce priveste variabila economica, faptul ca abundenta se poate obtine doar avand grija  sa nu scada numarul de oameni intr-o tara este o abordare simplista. Caci, prin prisma schimbarilor tehnologice spectaculoase prezente si viitoare, legarea cresterii economice de marimea populatiei devine din ce in ce mai putin convingatoare.

Este de asteptat ca forta de munca, indiferent de gradul ei de calificare, sa aiba un rol in scadere in ce priveste activitatile economice, automatizarea lanturilor de productie, sistemele-expert si cele  dotate cu inteligenta artificiala facand din ce in ce mai putin necesara prezenta factorului uman. Nu cantitatea resursei umane va conta, ci calitatea acesteia.

Asta insa presupune insa o schimbare totala de paradigma: renuntarea la lantul vicios (unii il considera chiar un joc piramidal de tip Caritas) al deficitelor bugetare permanente, care duc la o crestere continua a datoriei externe a tarilor si care necesita o crestere continua a PIB-ului pentru a putea fi sustinuta. Asta mai prespune renuntarea la sistemele publice de pensii care, si ele, s-au bazat de decenii pe faptul ca marimea generatiilor tinere va fi mereu mai mare decat al celor varstnice. Astfel de asteptari nu mai sunt realiste.

O alta obiectie vehiculata de adeptii impiedicarii scaderii populatiei cu orice pret este faptul ca o resursa umana in scadere va influenta negativ potentialul creativ si inovator al tarii respective. O caracteristica favorizata de generatiile tinere si de sansele mai mari de a gasi “genii” in randul unei populatii mai numeroase.

Un astfel de rationament, poate corect in ultimul secol,  necesita cred o revizuire in conditiile in care vom ajunge cu siguranta in situatia in care entitati dotate cu inteligenta artificiala vor fi capabile sa preia o buna parte din capacitatile creative umane. Deci capacitatea creativa a unei tari ar putea fi prezervata prin dezvoltarea inteligentei artificiale.

Insa toate solutiile mentionate mai sus poarta un numitor comun: abilitatea tarilor respective de a investi sume semnificative in dezvoltarea tehnologica si educatie. O scadere cantitativa a populatiei va trebui compensata printr-o crestere calitativa a ei. Mai multi oameni cu educatie superioara si mult mai putini cu slaba calificare.

Si totusi in acest scenariu exista exista un risc. Numai ca el nu cred ca este de ordin cantitativ, ci mai degraba etic. Oricat de mult s-ar stradui guvernele, oricat de performante ar fi sistemele educationale, va fi practic imposibil ca toti cetatenii lor sa devina matematicieni, programatori sau inventatori.

Si aici nu as vrea sa intru intr-o discutie legata de masura in care inteligenta umana urmeaza sau nu o distributie normala. Cu siguranta insa ca nu toti cetatenii unei tari se pozitioneaza la maximul curbei. Exista o distributie, oricare ar fi ea. O tara care compenseaza scaderea populatiei prin cresterea entitatilor robotizate si autonome va crea in mod inevitabil o polarizare extrema a societatii intre cei cu capital financiar sau intelectual, adica o minoritate, si restul. Riscul va fi ca clasa de mijloc sa se subtieze pana la disparitie.

Asta inseamna ca in spatele unui PIB/capita in crestere se vor ascunde mari discrepante sociale si o dinamica pe alocuri chiar divergenta a cetatenilor acelei tari.

In final mai trebuie accentuat un lucru. Pentru tarile emergente nu exista alternativa la cresterea economica pozitiva. Procesul de recuperare a decalajelor fata de economiile dezvoltate trebuie sa continue intr-un ritm sustinut. Deoarece pentru a putea compensa tehnologic perspectiva unei scaderi a populatiei, asa cum mentionam mai sus, va fi nevoie de capital financiar si de inteligenta.

Din aceasta perspectiva, riscul major al tarilor emergente este acela ca imbatranesc inainte de a deveni bogate.

Cu alte cuvinte, ca vor fi confruntate cu provocari demografice inainte de a avea capacitatea financiara de a le face fata. Un risc cu care tarile dezvoltate se confrunta intr-o mai mica masura.

In concluzie, tarile bogate cu capital de inteligenta nu ar trebui sa fie atat de obsedate de scaderea populatiei, revolutia tehnologica fiind capabila sa ofere solutii. In ce priveste tarile inca in curs de dezvoltare, acestea risca sa intre in criza de timp in lipsa prezervarii unor tendinte demografice favorabile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult