marți

28 mai, 2024

7 august, 2020

Intr-un comentariu facut recent pe pagina sa de Facebook, ministrul de finante spunea “Romania are nevoie, asa cum vedem in toata lumea, si de dobanzi reale zero sau, si mai bine, negative”. Este un mesaj extrem de important, care cred ca trebuie analizat si interpretat cu atentie. Concluziile ar putea fi surprinzatoare.

In primul rand, trebuie precizat faptul ca prin dobanzi reale zero sau negative, domnia sa invoca necesitatea unor dobanzi sub rata inflatiei. In aceste conditii, afirmatia este suficient de vaga ca sa ridice semne de intrebare. La care dobanzi se refera de fapt domnul ministru?

Pentru ca o serie de dobanzi sunt deja, de o buna bucata de timp, sub rata inflatiei, adica real negative. Ma gandesc aici la dobanzile bancare la care sunt atrase economiile populatiei, sau la titlurile de stat pe termen scurt.


Mai mult, dobanda de politica monetara a BNR este si ea sub rata inflatiei de ani de zile. Iar daca tinem cont de faptul ca zilele trecute tocmai ce am avut o noua scadere a dobanzii de referinta, BNR nu pare sa aiba nicio retinere in a o mentine in continuare  la niveluri real negative.

In acest context, sunt in dezacord cu cei care au considerat decizia BNR ca fiind un raspuns prompt la solicitarea ministrului. Rapsunsul inca nu a venit si e incert ca va veni prea curand. Iata de ce.

Pentru a deslusi misterul declaratiei ministrului de finante, putem folosi o indicatie suplimentara, care ne este oferita de afirmatia “asa cum vedem in toata lumea”. Ce vedem in toata lumea? Ma rog, nu chiar in toata lumea… Dobanzi real negative la titlurile de stat pe termen mediu si lung si chiar dobanzi nominale negative.

Si cum Romania nu este inca in aceasta situatie, eu cred ca, de fapt, la asta s-a referit domnul ministru. Ceea ce ne duce intr-o directie interesanta.


Dobanzile extrem de scazute la care aspira domnia sa nu ar fi fost posibile fara interventiile masive ale bancilor centrale din tarile respective.

Deci mesajul implicit pe care domnul ministru il da este ca isi doreste o prezenta mai semnificativa a BNR pe piata secundara a titlurilor de stat, unde ar trebui sa creasca volumul achizitiilor suficient de mult pentru a duce la cresterea pretului titlurilor si, implicit, la scaderea costurilor de finantare a cheltuielilor guvernamentale pe termen mediu si lung sub rata inflatiei. Si, chiar daca asa pare, culmea este ca, in contextul actual, nici macar nu este o solicitare iesita din comun, judecata dupa abordarile marilor banci centrale.

Practic, cartile de economie au fost inchise, iar bancile centrale au devenit “formatori de piata mamut”, asa cum ii numeste un articol din The Economist. Mai mult, interesul national si interesul politic se confunda, ducand la decizii de politica monetara care pot friza sau alimenta populismul.

Bancile centrale furnizeaza acum la cerere banii pe care guvernele decid cui sa-i dea si cui nu, care industrii sa fie salvate sau subventionate chiar daca nu mai au un viitor, ce angajati sa ramana in continuare acasa pe bani tipariti si cine sa ramana fara venituri. In esenta, este o lume in care bancile centrale, cu sau fara voia lor, si-au pierdut imacularea politica.

Va face si BNR-ul un pas mai hotarat in directia finantarii deficitului? Nu cred ca imediat. Pericolul alimentarii cu bani ieftini a unor politici populiste ramane cat se poate de prezent, mai ales in ajunul alegerilor locale si parlamentare.

Cu siguranta ca discutiile, nepermis de prelungite, legate de o masura evident total nerealista, si anume cresterea pensiilor cu 40%, nu au facut decat sa alimenteze scepticismul BNR, care isi pune acum o intrebare legitima: daca BNR ar fi fost dispusa sa cumpere, ca alte banci centrale, titluri de stat fara limita, nu cumva cresterea pensiilor cu 40% ar fi devenit o certitudine, cu presiunile inflationiste asociate si cresterea pe termen lung a datoriei publice?

Sa fim realisti, Romania are o istorie total neconvingatoare a rigorii fiscale. In aceste conditii, scepticismul BNR este de inteles si nu cred ca vom vedea prea curand dobanzi real negative pe termen mediu si lung. Cel putin, nu pana se vor consuma alegerile.

Anticipez ca prezenta BNR in calitate de cumparator semnificativ al titlurilor de stat va depinde intr-o mare masura de soliditatea configuratiei politice post alegeri si de angajamentele ferme pe care noul guvern, beneficiind de un sprijin solid in parlament, le va lua in directia unei politici fiscale predictibile si rationale.

BNR nu a dat si nici nu va da niciunui guvern un cec in alb.

Articole recomandate:

Etichete: , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: