fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Radu Crăciun / Declarația ministrului de finanțe descifrată

de Radu Crăciun , 7.8.2020

Intr-un comentariu facut recent pe pagina sa de Facebook, ministrul de finante spunea “Romania are nevoie, asa cum vedem in toata lumea, si de dobanzi reale zero sau, si mai bine, negative”. Este un mesaj extrem de important, care cred ca trebuie analizat si interpretat cu atentie. Concluziile ar putea fi surprinzatoare.

In primul rand, trebuie precizat faptul ca prin dobanzi reale zero sau negative, domnia sa invoca necesitatea unor dobanzi sub rata inflatiei. In aceste conditii, afirmatia este suficient de vaga ca sa ridice semne de intrebare. La care dobanzi se refera de fapt domnul ministru?

Pentru ca o serie de dobanzi sunt deja, de o buna bucata de timp, sub rata inflatiei, adica real negative. Ma gandesc aici la dobanzile bancare la care sunt atrase economiile populatiei, sau la titlurile de stat pe termen scurt.

Mai mult, dobanda de politica monetara a BNR este si ea sub rata inflatiei de ani de zile. Iar daca tinem cont de faptul ca zilele trecute tocmai ce am avut o noua scadere a dobanzii de referinta, BNR nu pare sa aiba nicio retinere in a o mentine in continuare  la niveluri real negative.

In acest context, sunt in dezacord cu cei care au considerat decizia BNR ca fiind un raspuns prompt la solicitarea ministrului. Rapsunsul inca nu a venit si e incert ca va veni prea curand. Iata de ce.

Pentru a deslusi misterul declaratiei ministrului de finante, putem folosi o indicatie suplimentara, care ne este oferita de afirmatia “asa cum vedem in toata lumea”. Ce vedem in toata lumea? Ma rog, nu chiar in toata lumea… Dobanzi real negative la titlurile de stat pe termen mediu si lung si chiar dobanzi nominale negative.

Si cum Romania nu este inca in aceasta situatie, eu cred ca, de fapt, la asta s-a referit domnul ministru. Ceea ce ne duce intr-o directie interesanta.

Dobanzile extrem de scazute la care aspira domnia sa nu ar fi fost posibile fara interventiile masive ale bancilor centrale din tarile respective.

Deci mesajul implicit pe care domnul ministru il da este ca isi doreste o prezenta mai semnificativa a BNR pe piata secundara a titlurilor de stat, unde ar trebui sa creasca volumul achizitiilor suficient de mult pentru a duce la cresterea pretului titlurilor si, implicit, la scaderea costurilor de finantare a cheltuielilor guvernamentale pe termen mediu si lung sub rata inflatiei. Si, chiar daca asa pare, culmea este ca, in contextul actual, nici macar nu este o solicitare iesita din comun, judecata dupa abordarile marilor banci centrale.

Practic, cartile de economie au fost inchise, iar bancile centrale au devenit “formatori de piata mamut”, asa cum ii numeste un articol din The Economist. Mai mult, interesul national si interesul politic se confunda, ducand la decizii de politica monetara care pot friza sau alimenta populismul.

Bancile centrale furnizeaza acum la cerere banii pe care guvernele decid cui sa-i dea si cui nu, care industrii sa fie salvate sau subventionate chiar daca nu mai au un viitor, ce angajati sa ramana in continuare acasa pe bani tipariti si cine sa ramana fara venituri. In esenta, este o lume in care bancile centrale, cu sau fara voia lor, si-au pierdut imacularea politica.

Va face si BNR-ul un pas mai hotarat in directia finantarii deficitului? Nu cred ca imediat. Pericolul alimentarii cu bani ieftini a unor politici populiste ramane cat se poate de prezent, mai ales in ajunul alegerilor locale si parlamentare.

Cu siguranta ca discutiile, nepermis de prelungite, legate de o masura evident total nerealista, si anume cresterea pensiilor cu 40%, nu au facut decat sa alimenteze scepticismul BNR, care isi pune acum o intrebare legitima: daca BNR ar fi fost dispusa sa cumpere, ca alte banci centrale, titluri de stat fara limita, nu cumva cresterea pensiilor cu 40% ar fi devenit o certitudine, cu presiunile inflationiste asociate si cresterea pe termen lung a datoriei publice?

Sa fim realisti, Romania are o istorie total neconvingatoare a rigorii fiscale. In aceste conditii, scepticismul BNR este de inteles si nu cred ca vom vedea prea curand dobanzi real negative pe termen mediu si lung. Cel putin, nu pana se vor consuma alegerile.

Anticipez ca prezenta BNR in calitate de cumparator semnificativ al titlurilor de stat va depinde intr-o mare masura de soliditatea configuratiei politice post alegeri si de angajamentele ferme pe care noul guvern, beneficiind de un sprijin solid in parlament, le va lua in directia unei politici fiscale predictibile si rationale.

BNR nu a dat si nici nu va da niciunui guvern un cec in alb.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult