fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Radu Crăciun / Cine mai e prost și cine isteț?

de Radu Crăciun , 15.6.2020

In jargonul cinic al oamenilor care investesc sau intermediaza exista doi termeni consacrati: “smart money” si “dumb money”, bani “isteti” si bani “prosti”. Primii sunt administrati de profesionisti sofisticati, care se presupune ca sunt capabili sa ia deciziile optime in ceea ce priveste banii pe care ii investesc, alegand fundamentat instrumentele financiare, evaluand corect raportul risc-randament, identificand oportunitatile inaintea banilor “prosti”.
Acestia din urma sunt mai degraba in mainile cetateanului de rand, sunt guvernati de spiritul de turma si se pun in miscare de obicei tarziu, in apropierea varfului pietei. Probabil administratorii banilor “isteti” sunt la originea butadei: Cand frizerul ajunge sa iti spuna ce actiuni sa cumperi, e timpul sa vinzi.

Insa ceea ce se intampla astazi pe burse ne poate face sa ne intrebam cat de mare mai este diferenta dintre cele doua categorii si daca nu cumva si unii si altii nu sunt guvernati decat de spiritul de turma, si atat.

Suntem la inceputul unei recesiuni severe, asa cum indicatorii timpurii ne arata, sentimentul consumatorilor este si el la pamant, fiind reflectat de cresterea economisirii si apetitul scazut pentru achizitii, firmele de abia acum urmeaza sa isi publice cifrele financiare, care vor reflecta oprirea temporara a economiilor, SUA sunt in fata unor tulburari sociale semnificative. Si totusi, in pofida celor de mai sus, bursele, prin revenirea lor spectaculoasa la niveluri apropiate de perioada pre-pandemie, reflecta o realitate economica ce practic nu exista si nici nu va exista prea curand.

Explicatia rezida in faptul ca cei care au bani nu prea au in ce altceva sa ii plaseze si atunci nu fac decat sa umfle si mai mult bursele. In SUA, cei mai bogati 10% americani detin direct sau indirect 90% din actiunile americane. Sunt oameni ai caror bani au fost traditional bani “isteti”, fie pentru ca erau gestionati de administratori profesionisti, fie pentru ca ei insisi aveau o educatie financiara solida, care le permitea sa ia decizii pertinente.

Si totusi, comportamentul de astazi al banilor “isteti” nu mai pare atat de convingator. Decuplarea burselor de la realitatea economica pare sa sugereze ca fundamentele economice nu mai conteaza, prevaland in schimb spiritul de turma ghidat de ideea de a scapa de bani si de a detine active, indiferent de cat de supraevaluate sunt.

(Citiți și: ”Radu Crăciun / Războiul secolului are deja un învingător”)

Si daca banii “isteti” au ajuns sa fie ghidati de spiritul de turma, ce le mai ramane de facut banilor “prosti”? Sa investeasca cu toata convingerea in companii falite…

Un comentariu aparut de curand in Financial Times remarca o serie de anomalii, care arata ca psihologia multimii ramane un domeniu extrem de dificil de explicat si cu efecte care nu trebuie subestimate. Iar daca multimea micilor investitori mai are la dispozitie si o platforma accesibila de tranzactionare, iata la ce aberatii se poate ajunge. Dupa ce firma de inchirieri automobile Hertz, avand o datorie de 19 miliarde de dolari, a invocat in SUA protectia la faliment, actiunea a crescut cu 521% in doar 5 zile. In prezent, capitalizarea Hertz este dublul capitalizarii dinaintea invocarii protectiei la faliment.

Compania de comert JC Penny a crescut si ea cu 195% intr-o singura saptamana, in pofida faptului ca a aplicat pentru protectie la faliment pe 15 mai. In acelasi timp, Whiting Petroleum, o companie americana din domeniul petrolului si gazelor naturale, a crescut si ea cu 328% intr-o saptamana dupa ce a invocat protectia la faliment in  aprilie. Si asta in pofida faptului ca, in urma reorganizarii acesteia, creditorii vor prelua controlul a 97% din actiuni. Un detaliu nesemnificativ…

Iar pentru ca tabloul absurdului sa fie intregit , ieri Wall Street Journal anunta ca un judecator specializat in falimente a permis companiei mai sus mentionate, Hertz, sa vanda 1 miliard de actiuni, in ceea ce publicatia considera a fi “o miscare fara precedent pentru o companie falita dornica sa capitalizeze anomaliile pietei”. Pe parcursul procedurilor, avocatul firmei Hertz a mentionat ca “actiunile firmei ar putea sa fie lipsite de valoare, desi e imposibil de stiut asta acum cu certitudine”, dar atata vreme cat pietele sunt informate de riscurile aferente, demersul respecta cerintele legale.

Vestea proasta pentru toti acesti aventurieri este ca obligatiunile Hertz se tranzactioneaza la un pret semnificativ sub cel de emisiune, ceea ce sugereaza ca sperantele creditorilor de a-si mai recupera banii sunt mici. In conditiile in care acestia au acces la masa credala inaintea actionarilor, celor din urma nu le va mai ramane nimic.

Dar spiritul de turma pare sa prevaleze asupra “istetimii”. Iar asta face ca o scanteie sa fie suficienta pentru a declansa panica pe pietele financiare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2020

3 comentarii

  1. Ionut Plesca
    15.6.2020, 7:46 pm

    As dori sa aflu din surse presupus autorizate (presedinte – director general BCR Pensii) ce fel de bani au ajuns sa foloseasca fondurile de pensii. Smart money ? Asta ar insemna sa “investeasca” contra-curentului. Ce ar insemna asta din punct de vedere practic ? As putea sa detaliez personal eu aici, dar atit reducerile de dobinzi ale BNR, cit si perspectivele in scadere (pe o asteptare de scadere puternica a PIB pe termen scurt si mediu) ar converge spre o dezinvestire masiva si trecere pe “monetar” cu o bonificatie de dobinda mult sub o inflatie asteptata sa creasca marginal.
    Dumb money ? Asta inseamna sa mizezi pe o crestere pe termen mediu sau chiar lung a bursei (sau cel putin a unor sectoare ale ei), crestere la fel de probabila ca o sansa de a cistiga la Loto in urmatoarele 24 de luni. Deci cum se vor conserva activele fondurilor de pensii ? Teoria este interesanta, practica s-ar putea sa ne cam imputineze pe astia care incercam sa traversam “desertul” pandemiei.
    Si b) : cit voi avea in 10 ani pensie acumulata la domnul presedinte daca in momentul de fata am cam 10.000 lei adunati la un fond de pensii ? Se incumeta la un pronostic ? Pateste ceva daca greseste grav, sau o bagam pe scuze ??

  2. Iulian
    16.6.2020, 7:25 am

    Da, bine scris! Sper sa nu se contamineze si BVB! Acum as vedea o mare oportunitate pentru BVB sa scoata in fata firme cu potential de pe piata secundara si sa scoata mai mult capul pe burse din afara, chiar daca sunt incertitudini. Biotehnologia si sanatatea sunt de luat in considerare..!?

Lăsați un comentariu


Europa

Turcia cere renegocierea convenției ONU care a stabilit jurisdicția maritimă a Greciei în Mediterana

Iulian Soare

Turcia şi Grecia au semnalat miercuri disponibilitatea teoretică de a rezolva prin dialog disputa referitoare la explorarea hidrocarburilor în Mediterana, angajându-se în acelaşi timp să… Mai mult

Stiri

ANAF, facilitate de identificare vizuală pentru înregistrarea la Spațiul Privat Virtual

Vladimir Ionescu

ANAF a anunțat că facilitatea de identificare vizuală online pentru înregistrarea pesoanelor fizice în Spațiul Privat Virtual (SPV) este operațională. „Identificarea persoanelor fizice care doresc… Mai mult

Europa

Belarus / Poliția a deschis focul împotriva manifestanților. Lituania, nemulțumită de reacția UE, își deschide granița pentru bieloruși

Iulian Soare

Cetățenii din Belarus vor intra mai ușor pe teritoriul Uniunii Europene în condițiile în care Lituania a anunțat că va relaxa restricțiile impuse acestora pentru… Mai mult

Stiri

Mesajul SUA adresat UE: Strângeți rândurile, China este un adversar mai dificil decât a fost URSS

Iulian Soare

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut miercuri ţărilor europene să ”strângă rândurile” împotriva Partidului Comunist Chinez, care foloseşte puterea economică pentru a-şi… Mai mult

Europa

Sechestru de 1,9 mld. lei asupra Victoriabank, la 6 ani după „jafului secolului” din R. Moldova. BERD cere respect pentru acționarii actuali

Razvan Diaconu

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), „în calitate acționar al Victoriabank, salută colaborarea băncii” cu Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Parteriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank la firma de logistică a numerarului CIT One – sub lupa Consiliului Concurenței

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei are nevoie de informații suplimentare privind parteneriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank ca asociate ale firmei de logistică de valori CIT One, și… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis despre combaterea clanurilor interlope: Este o luptă de durată, să nu așteptăm rezultate peste noapte

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că problema interlopilor este „foarte îngrijorătoare” și că a discutat de două ori cu ministrul de Interne Marcel Vela… Mai mult