fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

Radu Crăciun / Cine mai e prost și cine isteț?

de Radu Crăciun , 15.6.2020

In jargonul cinic al oamenilor care investesc sau intermediaza exista doi termeni consacrati: “smart money” si “dumb money”, bani “isteti” si bani “prosti”. Primii sunt administrati de profesionisti sofisticati, care se presupune ca sunt capabili sa ia deciziile optime in ceea ce priveste banii pe care ii investesc, alegand fundamentat instrumentele financiare, evaluand corect raportul risc-randament, identificand oportunitatile inaintea banilor “prosti”.
Acestia din urma sunt mai degraba in mainile cetateanului de rand, sunt guvernati de spiritul de turma si se pun in miscare de obicei tarziu, in apropierea varfului pietei. Probabil administratorii banilor “isteti” sunt la originea butadei: Cand frizerul ajunge sa iti spuna ce actiuni sa cumperi, e timpul sa vinzi.

Insa ceea ce se intampla astazi pe burse ne poate face sa ne intrebam cat de mare mai este diferenta dintre cele doua categorii si daca nu cumva si unii si altii nu sunt guvernati decat de spiritul de turma, si atat.

Suntem la inceputul unei recesiuni severe, asa cum indicatorii timpurii ne arata, sentimentul consumatorilor este si el la pamant, fiind reflectat de cresterea economisirii si apetitul scazut pentru achizitii, firmele de abia acum urmeaza sa isi publice cifrele financiare, care vor reflecta oprirea temporara a economiilor, SUA sunt in fata unor tulburari sociale semnificative. Si totusi, in pofida celor de mai sus, bursele, prin revenirea lor spectaculoasa la niveluri apropiate de perioada pre-pandemie, reflecta o realitate economica ce practic nu exista si nici nu va exista prea curand.

Explicatia rezida in faptul ca cei care au bani nu prea au in ce altceva sa ii plaseze si atunci nu fac decat sa umfle si mai mult bursele. In SUA, cei mai bogati 10% americani detin direct sau indirect 90% din actiunile americane. Sunt oameni ai caror bani au fost traditional bani “isteti”, fie pentru ca erau gestionati de administratori profesionisti, fie pentru ca ei insisi aveau o educatie financiara solida, care le permitea sa ia decizii pertinente.

Si totusi, comportamentul de astazi al banilor “isteti” nu mai pare atat de convingator. Decuplarea burselor de la realitatea economica pare sa sugereze ca fundamentele economice nu mai conteaza, prevaland in schimb spiritul de turma ghidat de ideea de a scapa de bani si de a detine active, indiferent de cat de supraevaluate sunt.

(Citiți și: ”Radu Crăciun / Războiul secolului are deja un învingător”)

Si daca banii “isteti” au ajuns sa fie ghidati de spiritul de turma, ce le mai ramane de facut banilor “prosti”? Sa investeasca cu toata convingerea in companii falite…

Un comentariu aparut de curand in Financial Times remarca o serie de anomalii, care arata ca psihologia multimii ramane un domeniu extrem de dificil de explicat si cu efecte care nu trebuie subestimate. Iar daca multimea micilor investitori mai are la dispozitie si o platforma accesibila de tranzactionare, iata la ce aberatii se poate ajunge. Dupa ce firma de inchirieri automobile Hertz, avand o datorie de 19 miliarde de dolari, a invocat in SUA protectia la faliment, actiunea a crescut cu 521% in doar 5 zile. In prezent, capitalizarea Hertz este dublul capitalizarii dinaintea invocarii protectiei la faliment.

Compania de comert JC Penny a crescut si ea cu 195% intr-o singura saptamana, in pofida faptului ca a aplicat pentru protectie la faliment pe 15 mai. In acelasi timp, Whiting Petroleum, o companie americana din domeniul petrolului si gazelor naturale, a crescut si ea cu 328% intr-o saptamana dupa ce a invocat protectia la faliment in  aprilie. Si asta in pofida faptului ca, in urma reorganizarii acesteia, creditorii vor prelua controlul a 97% din actiuni. Un detaliu nesemnificativ…

Iar pentru ca tabloul absurdului sa fie intregit , ieri Wall Street Journal anunta ca un judecator specializat in falimente a permis companiei mai sus mentionate, Hertz, sa vanda 1 miliard de actiuni, in ceea ce publicatia considera a fi “o miscare fara precedent pentru o companie falita dornica sa capitalizeze anomaliile pietei”. Pe parcursul procedurilor, avocatul firmei Hertz a mentionat ca “actiunile firmei ar putea sa fie lipsite de valoare, desi e imposibil de stiut asta acum cu certitudine”, dar atata vreme cat pietele sunt informate de riscurile aferente, demersul respecta cerintele legale.

Vestea proasta pentru toti acesti aventurieri este ca obligatiunile Hertz se tranzactioneaza la un pret semnificativ sub cel de emisiune, ceea ce sugereaza ca sperantele creditorilor de a-si mai recupera banii sunt mici. In conditiile in care acestia au acces la masa credala inaintea actionarilor, celor din urma nu le va mai ramane nimic.

Dar spiritul de turma pare sa prevaleze asupra “istetimii”. Iar asta face ca o scanteie sa fie suficienta pentru a declansa panica pe pietele financiare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2020

3 comentarii

  1. Ionut Plesca
    15.6.2020, 7:46 pm

    As dori sa aflu din surse presupus autorizate (presedinte – director general BCR Pensii) ce fel de bani au ajuns sa foloseasca fondurile de pensii. Smart money ? Asta ar insemna sa “investeasca” contra-curentului. Ce ar insemna asta din punct de vedere practic ? As putea sa detaliez personal eu aici, dar atit reducerile de dobinzi ale BNR, cit si perspectivele in scadere (pe o asteptare de scadere puternica a PIB pe termen scurt si mediu) ar converge spre o dezinvestire masiva si trecere pe “monetar” cu o bonificatie de dobinda mult sub o inflatie asteptata sa creasca marginal.
    Dumb money ? Asta inseamna sa mizezi pe o crestere pe termen mediu sau chiar lung a bursei (sau cel putin a unor sectoare ale ei), crestere la fel de probabila ca o sansa de a cistiga la Loto in urmatoarele 24 de luni. Deci cum se vor conserva activele fondurilor de pensii ? Teoria este interesanta, practica s-ar putea sa ne cam imputineze pe astia care incercam sa traversam “desertul” pandemiei.
    Si b) : cit voi avea in 10 ani pensie acumulata la domnul presedinte daca in momentul de fata am cam 10.000 lei adunati la un fond de pensii ? Se incumeta la un pronostic ? Pateste ceva daca greseste grav, sau o bagam pe scuze ??

  2. Iulian
    16.6.2020, 7:25 am

    Da, bine scris! Sper sa nu se contamineze si BVB! Acum as vedea o mare oportunitate pentru BVB sa scoata in fata firme cu potential de pe piata secundara si sa scoata mai mult capul pe burse din afara, chiar daca sunt incertitudini. Biotehnologia si sanatatea sunt de luat in considerare..!?

Lăsați un comentariu


Europa

Cum pregătește Viktor Orban partidul Fidesz pentru opoziție: a păstra puterea chiar când ai pierdut alegerile

Razvan Diaconu

Cu doar un an până la ceea ce azi par să fie alegeri strânse în Ungaria, guvernul lui Viktor Orban ”externalizează” putere de decizie și… Mai mult

Europa

Universitatea Harvard le cere studenților să vină vaccinați anti-Covid, la toamnă 

Iulian Soare

„Pentru a atinge nivelurile ridicate de vaccinare necesare pentru a ne proteja comunitatea, Harvard va cere ca toţi studenţii care vor fi în campus în… Mai mult

Stiri

Concursul pentru conducerea caselor județene de sănătate – 24 de concurenți ocupă deja interimar funcția

Vladimir Ionescu

Un număr de 60 de candidați au susținut joi, la Spitalul Universitar de Urgență din București, proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor de director… Mai mult

Europa

Insula Jersey amenințată de blocada pescarilor francezi nemulțumiți de reglementările post-Brexit

Iulian Soare

Două nave de patrulare au fost trimise de guvernul Marii Britanii în apropierea insulei Jersey situată în Canalul Mânecii, acolo unde unde s-au adunat 80… Mai mult

Europa

Vizită a lui Blinken la Kiev – SUA își reafirmă sprijinul faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Iulian Soare

Secretarul american de stat Antony Blinken reafirmă sprijinul Washingtonului faţă de Ucraina, aflată de şapte ani într-un război cu separatiştii proruşi din estul țării şi… Mai mult

Europa

Summit G7 – Chinei i se cere să respecte drepturile omului. Beijing denunță un ”amestec grosolan” în treburile interne

Razvan Diaconu

Miniştrii de Externe ai Celor Şapte – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – îndeamnă Beijingul, într-un comunciat comun, în urma… Mai mult

Stiri

Racheta reutilizabilă Starship a lui Elon Musk, prima aterizare reușită

Adrian N Ionescu

SpaceX a înregistrat prima aterizare de succes al prototipului rachetei reutilizabile Starship, după ce alte patru testări anterioare s-au soldat cu explozii. Succesul marchează o… Mai mult