fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Radu Crăciun / Cine mai e prost și cine isteț?

de Radu Crăciun , 15.6.2020

In jargonul cinic al oamenilor care investesc sau intermediaza exista doi termeni consacrati: “smart money” si “dumb money”, bani “isteti” si bani “prosti”. Primii sunt administrati de profesionisti sofisticati, care se presupune ca sunt capabili sa ia deciziile optime in ceea ce priveste banii pe care ii investesc, alegand fundamentat instrumentele financiare, evaluand corect raportul risc-randament, identificand oportunitatile inaintea banilor “prosti”.
Acestia din urma sunt mai degraba in mainile cetateanului de rand, sunt guvernati de spiritul de turma si se pun in miscare de obicei tarziu, in apropierea varfului pietei. Probabil administratorii banilor “isteti” sunt la originea butadei: Cand frizerul ajunge sa iti spuna ce actiuni sa cumperi, e timpul sa vinzi.

Insa ceea ce se intampla astazi pe burse ne poate face sa ne intrebam cat de mare mai este diferenta dintre cele doua categorii si daca nu cumva si unii si altii nu sunt guvernati decat de spiritul de turma, si atat.

Suntem la inceputul unei recesiuni severe, asa cum indicatorii timpurii ne arata, sentimentul consumatorilor este si el la pamant, fiind reflectat de cresterea economisirii si apetitul scazut pentru achizitii, firmele de abia acum urmeaza sa isi publice cifrele financiare, care vor reflecta oprirea temporara a economiilor, SUA sunt in fata unor tulburari sociale semnificative. Si totusi, in pofida celor de mai sus, bursele, prin revenirea lor spectaculoasa la niveluri apropiate de perioada pre-pandemie, reflecta o realitate economica ce practic nu exista si nici nu va exista prea curand.

Explicatia rezida in faptul ca cei care au bani nu prea au in ce altceva sa ii plaseze si atunci nu fac decat sa umfle si mai mult bursele. In SUA, cei mai bogati 10% americani detin direct sau indirect 90% din actiunile americane. Sunt oameni ai caror bani au fost traditional bani “isteti”, fie pentru ca erau gestionati de administratori profesionisti, fie pentru ca ei insisi aveau o educatie financiara solida, care le permitea sa ia decizii pertinente.

Si totusi, comportamentul de astazi al banilor “isteti” nu mai pare atat de convingator. Decuplarea burselor de la realitatea economica pare sa sugereze ca fundamentele economice nu mai conteaza, prevaland in schimb spiritul de turma ghidat de ideea de a scapa de bani si de a detine active, indiferent de cat de supraevaluate sunt.

(Citiți și: ”Radu Crăciun / Războiul secolului are deja un învingător”)

Si daca banii “isteti” au ajuns sa fie ghidati de spiritul de turma, ce le mai ramane de facut banilor “prosti”? Sa investeasca cu toata convingerea in companii falite…

Un comentariu aparut de curand in Financial Times remarca o serie de anomalii, care arata ca psihologia multimii ramane un domeniu extrem de dificil de explicat si cu efecte care nu trebuie subestimate. Iar daca multimea micilor investitori mai are la dispozitie si o platforma accesibila de tranzactionare, iata la ce aberatii se poate ajunge. Dupa ce firma de inchirieri automobile Hertz, avand o datorie de 19 miliarde de dolari, a invocat in SUA protectia la faliment, actiunea a crescut cu 521% in doar 5 zile. In prezent, capitalizarea Hertz este dublul capitalizarii dinaintea invocarii protectiei la faliment.

Compania de comert JC Penny a crescut si ea cu 195% intr-o singura saptamana, in pofida faptului ca a aplicat pentru protectie la faliment pe 15 mai. In acelasi timp, Whiting Petroleum, o companie americana din domeniul petrolului si gazelor naturale, a crescut si ea cu 328% intr-o saptamana dupa ce a invocat protectia la faliment in  aprilie. Si asta in pofida faptului ca, in urma reorganizarii acesteia, creditorii vor prelua controlul a 97% din actiuni. Un detaliu nesemnificativ…

Iar pentru ca tabloul absurdului sa fie intregit , ieri Wall Street Journal anunta ca un judecator specializat in falimente a permis companiei mai sus mentionate, Hertz, sa vanda 1 miliard de actiuni, in ceea ce publicatia considera a fi “o miscare fara precedent pentru o companie falita dornica sa capitalizeze anomaliile pietei”. Pe parcursul procedurilor, avocatul firmei Hertz a mentionat ca “actiunile firmei ar putea sa fie lipsite de valoare, desi e imposibil de stiut asta acum cu certitudine”, dar atata vreme cat pietele sunt informate de riscurile aferente, demersul respecta cerintele legale.

Vestea proasta pentru toti acesti aventurieri este ca obligatiunile Hertz se tranzactioneaza la un pret semnificativ sub cel de emisiune, ceea ce sugereaza ca sperantele creditorilor de a-si mai recupera banii sunt mici. In conditiile in care acestia au acces la masa credala inaintea actionarilor, celor din urma nu le va mai ramane nimic.

Dar spiritul de turma pare sa prevaleze asupra “istetimii”. Iar asta face ca o scanteie sa fie suficienta pentru a declansa panica pe pietele financiare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2020

3 comentarii

  1. Ionut Plesca
    15.6.2020, 7:46 pm

    As dori sa aflu din surse presupus autorizate (presedinte – director general BCR Pensii) ce fel de bani au ajuns sa foloseasca fondurile de pensii. Smart money ? Asta ar insemna sa “investeasca” contra-curentului. Ce ar insemna asta din punct de vedere practic ? As putea sa detaliez personal eu aici, dar atit reducerile de dobinzi ale BNR, cit si perspectivele in scadere (pe o asteptare de scadere puternica a PIB pe termen scurt si mediu) ar converge spre o dezinvestire masiva si trecere pe “monetar” cu o bonificatie de dobinda mult sub o inflatie asteptata sa creasca marginal.
    Dumb money ? Asta inseamna sa mizezi pe o crestere pe termen mediu sau chiar lung a bursei (sau cel putin a unor sectoare ale ei), crestere la fel de probabila ca o sansa de a cistiga la Loto in urmatoarele 24 de luni. Deci cum se vor conserva activele fondurilor de pensii ? Teoria este interesanta, practica s-ar putea sa ne cam imputineze pe astia care incercam sa traversam “desertul” pandemiei.
    Si b) : cit voi avea in 10 ani pensie acumulata la domnul presedinte daca in momentul de fata am cam 10.000 lei adunati la un fond de pensii ? Se incumeta la un pronostic ? Pateste ceva daca greseste grav, sau o bagam pe scuze ??

  2. Iulian
    16.6.2020, 7:25 am

    Da, bine scris! Sper sa nu se contamineze si BVB! Acum as vedea o mare oportunitate pentru BVB sa scoata in fata firme cu potential de pe piata secundara si sa scoata mai mult capul pe burse din afara, chiar daca sunt incertitudini. Biotehnologia si sanatatea sunt de luat in considerare..!?

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult