In jargonul cinic al oamenilor care investesc sau intermediaza exista doi termeni consacrati: „smart money” si „dumb money”, bani „isteti” si bani „prosti”. Primii sunt administrati de profesionisti sofisticati, care se presupune ca sunt capabili sa ia deciziile optime in ceea ce priveste banii pe care ii investesc, alegand fundamentat instrumentele financiare, evaluand corect raportul risc-randament, identificand oportunitatile inaintea banilor „prosti”.
Acestia din urma sunt mai degraba in mainile cetateanului de rand, sunt guvernati de spiritul de turma si se pun in miscare de obicei tarziu, in apropierea varfului pietei. Probabil administratorii banilor „isteti” sunt la originea butadei: Cand frizerul ajunge sa iti spuna ce actiuni sa cumperi, e timpul sa vinzi.
Insa ceea ce se intampla astazi pe burse ne poate face sa ne intrebam cat de mare mai este diferenta dintre cele doua categorii si daca nu cumva si unii si altii nu sunt guvernati decat de spiritul de turma, si atat.
Suntem la inceputul unei recesiuni severe, asa cum indicatorii timpurii ne arata, sentimentul consumatorilor este si el la pamant, fiind reflectat de cresterea economisirii si apetitul scazut pentru achizitii, firmele de abia acum urmeaza sa isi publice cifrele financiare, care vor reflecta oprirea temporara a economiilor, SUA sunt in fata unor tulburari sociale semnificative. Si totusi, in pofida celor de mai sus, bursele, prin revenirea lor spectaculoasa la niveluri apropiate de perioada pre-pandemie, reflecta o realitate economica ce practic nu exista si nici nu va exista prea curand.
Explicatia rezida in faptul ca cei care au bani nu prea au in ce altceva sa ii plaseze si atunci nu fac decat sa umfle si mai mult bursele. In SUA, cei mai bogati 10% americani detin direct sau indirect 90% din actiunile americane. Sunt oameni ai caror bani au fost traditional bani „isteti”, fie pentru ca erau gestionati de administratori profesionisti, fie pentru ca ei insisi aveau o educatie financiara solida, care le permitea sa ia decizii pertinente.
Si totusi, comportamentul de astazi al banilor „isteti” nu mai pare atat de convingator. Decuplarea burselor de la realitatea economica pare sa sugereze ca fundamentele economice nu mai conteaza, prevaland in schimb spiritul de turma ghidat de ideea de a scapa de bani si de a detine active, indiferent de cat de supraevaluate sunt.
(Citiți și: ”Radu Crăciun / Războiul secolului are deja un învingător”)
Si daca banii „isteti” au ajuns sa fie ghidati de spiritul de turma, ce le mai ramane de facut banilor „prosti”? Sa investeasca cu toata convingerea in companii falite…
Un comentariu aparut de curand in Financial Times remarca o serie de anomalii, care arata ca psihologia multimii ramane un domeniu extrem de dificil de explicat si cu efecte care nu trebuie subestimate. Iar daca multimea micilor investitori mai are la dispozitie si o platforma accesibila de tranzactionare, iata la ce aberatii se poate ajunge. Dupa ce firma de inchirieri automobile Hertz, avand o datorie de 19 miliarde de dolari, a invocat in SUA protectia la faliment, actiunea a crescut cu 521% in doar 5 zile. In prezent, capitalizarea Hertz este dublul capitalizarii dinaintea invocarii protectiei la faliment.
Compania de comert JC Penny a crescut si ea cu 195% intr-o singura saptamana, in pofida faptului ca a aplicat pentru protectie la faliment pe 15 mai. In acelasi timp, Whiting Petroleum, o companie americana din domeniul petrolului si gazelor naturale, a crescut si ea cu 328% intr-o saptamana dupa ce a invocat protectia la faliment in aprilie. Si asta in pofida faptului ca, in urma reorganizarii acesteia, creditorii vor prelua controlul a 97% din actiuni. Un detaliu nesemnificativ…
Iar pentru ca tabloul absurdului sa fie intregit , ieri Wall Street Journal anunta ca un judecator specializat in falimente a permis companiei mai sus mentionate, Hertz, sa vanda 1 miliard de actiuni, in ceea ce publicatia considera a fi „o miscare fara precedent pentru o companie falita dornica sa capitalizeze anomaliile pietei”. Pe parcursul procedurilor, avocatul firmei Hertz a mentionat ca „actiunile firmei ar putea sa fie lipsite de valoare, desi e imposibil de stiut asta acum cu certitudine”, dar atata vreme cat pietele sunt informate de riscurile aferente, demersul respecta cerintele legale.
Dar spiritul de turma pare sa prevaleze asupra „istetimii”. Iar asta face ca o scanteie sa fie suficienta pentru a declansa panica pe pietele financiare.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
As dori sa aflu din surse presupus autorizate (presedinte – director general BCR Pensii) ce fel de bani au ajuns sa foloseasca fondurile de pensii. Smart money ? Asta ar insemna sa „investeasca” contra-curentului. Ce ar insemna asta din punct de vedere practic ? As putea sa detaliez personal eu aici, dar atit reducerile de dobinzi ale BNR, cit si perspectivele in scadere (pe o asteptare de scadere puternica a PIB pe termen scurt si mediu) ar converge spre o dezinvestire masiva si trecere pe „monetar” cu o bonificatie de dobinda mult sub o inflatie asteptata sa creasca marginal.
Dumb money ? Asta inseamna sa mizezi pe o crestere pe termen mediu sau chiar lung a bursei (sau cel putin a unor sectoare ale ei), crestere la fel de probabila ca o sansa de a cistiga la Loto in urmatoarele 24 de luni. Deci cum se vor conserva activele fondurilor de pensii ? Teoria este interesanta, practica s-ar putea sa ne cam imputineze pe astia care incercam sa traversam „desertul” pandemiei.
Si b) : cit voi avea in 10 ani pensie acumulata la domnul presedinte daca in momentul de fata am cam 10.000 lei adunati la un fond de pensii ? Se incumeta la un pronostic ? Pateste ceva daca greseste grav, sau o bagam pe scuze ??
Ati ratat transferul la pilonul 1 de pensii? Nu disperati. Domnul Orlando se intoarce. Ministru.
Da, bine scris! Sper sa nu se contamineze si BVB! Acum as vedea o mare oportunitate pentru BVB sa scoata in fata firme cu potential de pe piata secundara si sa scoata mai mult capul pe burse din afara, chiar daca sunt incertitudini. Biotehnologia si sanatatea sunt de luat in considerare..!?