fbpx

Chestiunea

Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare

Digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, o preocupare care generează investiții tot mai semnificative la nivel global, ar putea fi soluția salvatoare a consolidării fiscale din… Mai mult

19.01.2021

Analiză

Prognoza pe 2 ani, pe care se face Bugetul acum: indicatori, sectoare, curs – observații

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs. Era și mai utilă, ca… Mai mult

18.01.2021

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Radu Crăciun / Banii se tipăresc, elicopterele pornesc motoarele

de Radu Crăciun , 5.4.2020

Si nu este vorba de vreun dictator  care se pregateste sa fuga, ci de faptul ca intram intr-o noua faza, fara precedent, de interventie a bancilor centrale nu doar pe piata monetara, ci direct in economia reala.

Pandemia confrunta economiile nationale cu o situatie fara precedent, echivalenta cu oprirea cvasi-instantanee a unei parti importante a activitatii economice. Atat cererea cat si oferta agregata au suferit caderi semnificative in doar cateva saptamani, ceea ce risca sa duca la blocarea efectiva a unor importante parti ale economiilor din diferite tari avand grade de dezvoltare diferite. Descurajarea oamenilor de a-si parasi domiciliul le reduce substantial apetitul si chiar posibilitatea de a consuma, in timp ce incetarea activitatii lor productive are si ea efecte nefaste.

Exista riscul real al unui colaps economic generalizat, avand la origine lipsa oamenilor atat in ipostaza lor de consumatori de bunuri  si servicii, cat si in cea de producatori si prestatori ai acestora. De aici pana la o criza financiara nu este o cale prea lunga. Cu cat acest blocaj economic se va prelungi mai mult, cu atat oamenii isi vor termina economiile, companiile rezervele de capital, iar obligatiile lor financiare vor incepe sa nu mai fie onorate. Astfel, rata creditelor neperformante va incepe sa creasca, punand sub o presiune din ce in ce mai mare pe sistemul bancar, cu riscul ca, in final, unele banci sa cedeze. Neincrederea ar reveni in forta, ceea ce ar fi un 2009 reloaded.

Pentru ca acest lucru sa nu se intample, este nevoie de cel putin doua evolutii esentiale: conditiile epidemiologice care impun izolarea sociala sa dispara in maxim 2-3 luni, iar, intre timp, consumul sa fie tinut in viata cu orice pret.

(Citiți și: ”Radu Crăciun / Ne îndreptăm direct spre o scădere de rating și întoarcerea FMI”)

Asa cum spuneam si cu alte prilejuri, conditia doi nu o realizezi prin taieri de dobanzi. Nu cu dobanzi mici vor scoate bancile centrale oamenii din case pentru a relua consumul. Daca nu mai ai serviciu si nici bani, dobanzile devin irelevante. Iar injectiile de lichiditate in sistemul bancar pot cel mult sa asigure buna lui functionare. Dar nici una, nici alta nu tin in viata consumul. Singurul mod prin care poate fi facut acest lucru pentru o perioada de 3 luni este prin distribuirea de “helicopter money”. Ceea ce nu inseamna ca vom vedea cazand din cer saci cu bani, ci ca unele banci centrale vor finanta prin intermediul bugetelor de stat acordarea de bani persoanelor fizice.

Precedentul finantarii deficitelor bugetare de catre bancile centrale a fost deja creat in contextul crizei precedente. Eficienta utilizarii acestor bani e discutabila din punctul meu de vedere, in conditiile in care o buna parte nu s-au regasit in economia reala, ci in inflatarea activelor financiare si imobiliare. Insa, odata cu planurile guvernelor de a finanta direct gospodariile, intram intr-o noua era, in care finantarile bancilor centrale ajung prin intermediul guvernelor in buzunarele oamenilor.

Da, stiu, unele banci centrale cumpara doar de pe piata secundara, ca sa nu finanteze direct guvernele. Ceea ce nu inseamna ca nu finanteaza indirect guvernele prin intermediul bancilor, care vand titluri catre bancile centrale pentru ca, in spatiul astfel creat, sa poata achizitiona titluri din nou.

Exista deja tari cu planuri concrete de a distribui pe scara larga “helicopter money”. Pachetul bugetar de 2000 de miliarde de dolari semnat de presedintele Trump include si o plata de cate 1200 de dolari catre cea mai mare parte a americanilor, pentru a le garanta consumul minim necesar.  Coreea de Sud planuieste si ea o plata in valoare de 816 milioane de dolari catre toate gospodariile, cu exceptia celei mai bogate treimi din populatie.

Si poate veti fi surprinsi sa aflati ca si BNR face pasi timizi in aceasta directie chiar daca nimeni nu o spune explicit. BNR a anuntat, cu prilejul sedintei CA pe probleme de politica monetara, ca a decis “cumpararea de titluri de stat in lei de pe piata secundara in vederea consolidarii lichiditatii structurale din sistemul bancar care sa contribuie la finantarea in bune conditii a economiei reale si a sectorului public”. Este, cred, o explicatie doar partiala. Principala problema a creditarii de  economiei de catre sistemul bancar nu este lipsa lichiditatii, ci managementul riscului. Cum poti credita cu un risc acceptabil companii inchise, sau care si-au pierdut peste noapte clientii?

Inca dinainte de aceasta criza, expunerea bancilor romanesti la titluri de stat era ridicata, acestea avand din ce in ce mai putin spatiu de manevra. Or, posibilitatea de a-si descarca portofoliile pe piata secundara profitand de achizitiile BNR le va permita sa cumpere la randul lor noi titluri de stat de pe piata primara. Dar ciclul nu se opreste aici. O parte dintre masurile de sprijin anuntate de guvern vizeaza plata somajului tehnic in locul angajatorilor. In felul acesta se va inchide bucla prin care banii tipariti de BNR vor ajunge in buzunarele unei parti importante a romanilor care au fost trimisi acasa de catre angajatori.

O intrebare legitima poate sa apara: acest comportament fara precedent al bancilor centrale nu risca sa induca un puseu inflationist puternic? In pofida a ceea ce multa lume crede, inflatia nu este legata doar de cantitatea de bani aflata in circulatie. Daca ar fi asa, cu siguranta inflatia ar fi garantata. De fapt, inflatia depinde de inca o variabila extrem de importanta: viteza de circulatie a banilor, adica numarul de tranzactii efectuate.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

De exemplu, in cazul in care cantitatea de bani aflata in circulatie este constanta, dar oamenii vor sa scape de banii pe care ii au cumparand frenetic bunuri si servicii, inflatia va creste, in pofida cantitatii constante de bani. In cazul nostru, ne aflam exact in situatia opusa. Cantitatea de bani creste prin injectiile facute de bancile centrale, dar viteza de circulatie este intr-o scadere atat de marcanta, incat, pe termen scurt, riscul unui puseu inflationist este redus.

Scaderea vitezei de circulatie este in mod clar legata de prabusirea consumului si apetitul oamenilor de a pune deoparte bani albi pentru zile negre. Este un fenomen pe care l-am vazut la inceputul deceniului in perioada de criza si postcriza, cand depozitele bancare cresteau in conditiile in care consumul dadea semne slabe de revenire din cauza schimbarii comportamentului populatiei.

Cheia succesului acestor masuri exceptionale ale bancilor centrale este aplicarea lor pe termen limitat, deoarece cu cat vor dura mai mult, cu atat creste riscul unui puseu inflationist si al devalorizarii monedei nationale. Din acest motiv, este esential ca scenariul epidemiologic actual sa se incheie cat mai curand si sa ne intoarcem cu totii la locurile de munca si in magazine. Bancile centrale nu ne vor putea plati multa vreme salariile din nimic.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.4.2020

Lăsați un comentariu


Evenimentul

Casa Albă montorizează o luptă tip „David vs Goliat” la bursa din New York, după creșterea explozivă a acțiunilor unui lanț de magazine

Adrian N Ionescu

Atenția Casei Albe și a Trezoreriei SUA a fost atrasă de o bătălie dintre micii investitori și mari fonduri de investiții, care a dus la… Mai mult

Stiri

Vaccinul Moderna va fi folosit din februarie, Ministerul Sănătății a semnat pentru 9 mil. de doze produse de CureVac/Bayer

Vladimir Ionescu

Vaccinul anti-Covid produs de compania americană Moderna va fi administrat în România începând cu luna februarie, persoanelor care au fost reprogramate din cauza reducerii numărului… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește o nouă lege a pensiilor, cu o nouă formulă de calcul – calendarul

Mariana Bechir

Guvernul va elabora o nouă lege a pensiilor, care va înlocui Legea 217/2019 (elaborată de guvernarea PSD – ALDE), și va avea o nouă formulă… Mai mult

Europa

Tesla a raportat primul profit anual din istoria sa

Adrian N Ionescu

Tesla Inc a raportat profit pentru prima oară în existența sa de 17 ani: 721 milioane de dolari pe 2020, obținut din vânzări de 31,5… Mai mult

Europa

Frontex se retrage din Ungaria – Budapesta nu respectă o decizie a CJUE referitoare la imigranți

Iulian Soare

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar… Mai mult

Stiri

Managerii estimează scăderea activităţii din construcţii, comerţ şi servicii, dar și o creștere a prețurilor

Vladimir Ionescu

Managerii estimează pentru perioada ianuarie-martie stabilitate în industria prelucrătoare, atât din punct de vedere al activităţii, cât şi al numărului de salariaţi, în paralel cu… Mai mult

Europa

CPI 2020: Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de Covid

Iulian Soare

Corupția subminează răspunsul echitabil la criza Covid-19 și alte crize, avertizează Transparency International, în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 202. Analiza arată… Mai mult