Bloomberg semnaleaza faptul ca, in primele sase luni ale acestui an, tarile lumii au cumparat peste 370 de tone de aur, ducand cererea pentru metalul pretios la maximul ultimilor 3 ani. In acest context, pretul aurului a ajuns la maximul ultimilor sase ani.
Se remarca in mod special cresterea continua a rezervelor de aur ale bancilor centrale din Rusia si China, dar si cumpararile masive ale Bancii Centrale a Poloniei. Este o tendinta la nivel global, care nu pare sa dea semne de oprire. Conform Bloomberg, un sondaj recent in randul bancilor centrale arata ca 54% dintre respondenti se asteapta ca aceasta tendinta sa continue in urmatoarele 12 luni.
Daca e sa ne referim doar la China si Rusia, una dintre principalele cauze este, in mod evident, planul de a de-dolariza rezervele bancilor centrale din tarile respective. Tensiunile geopolitice dintre aceste tari si SUA, precum si apetitul celei din urma pentru utilizarea armei sanctiunilor economice incurajeaza unele dintre tari sa gaseasca modalitati de a fi mult mai putin dependente de moneda americana si de sistemul de plati bazat pe dolarul american.
Dar aceasta este doar una dintre explicatii. Banca Nationala a Poloniei a cumparat 100 de tone de aur doar in al doilea trimestru al acestui an si nu poate fi suspectata de intentia de se proteja de sanctiunile americane. Mai mult, in ultimii 10 ani, detinerile de aur ale natiunilor au crescut cu 14%.
Aceste evolutii sugereaza si o alta cauza. Cred ca o motivatie importanta, chiar daca nerostita, este activarea tiparnitelor de bani de catre principalele banci centrale al lumii, emitente ale monedelor ce se regasesc in rezervele bancilor centrale. Fara doar si poate, este o preocupare din ce in ce mai justificata.
Prin astfel de politici de generare de moneda, cele mai importante banci centrale au intrat intr-un teritoriu necunoscut, iar consecinta acestor demersuri sunt momentan doar partial reflectate de pietele financiare prin “bulele”create pe piata obligatiunilor si chiar pe piata actiunilor. In acest context, merita remarcata una dintre consecinte, comportamentul aberant al burselor care saluta cu noi maxime politica monetara a Fed de a micsora ratele de dobanda in anticiparea…recesiunii.
Iar in lipsa unor alte instrumente, si cum dobanzile sunt deja mici, marile banci centrale par din nou pregatite se reia relaxarea cantitativa (quantitative easing) prin cumpararea obligatiunilor din propriul stat. Cu alte cuvinte, sa tipareasca si mai multa moneda. In acest conditii, chiar e de preferat sa detii astfel de monede pentru conservarea avutiei proprii sau mai bine te muti pe un alt activ, precum aurul, care nu are cum sa fie inmultit din pix? Cantitatea de aur existenta la nivel mondial nu poate creste decat prin ceea ce se scoate din pamant. Comparati cresterea incredibila a bilanturilor bancilor centrale, cu cresterea de 1,3% pe an a cantitatii de aur aflata la lumina zilei.
In aceste conditii, ar trebui sa cumparam si noi aur pentru a ne proteja de tiparnita bancilor centrale? E o decizie mai complicata decat pare la prima vedere.
In primul rand, este foarte important de retinut faptul ca aurul trebuie sa fie parte a unui portofoliu de economii sau investitional. In niciun caz nu este recomandat ca toate economiile sa fie investite in aur, fiind un activ care, de-a lungul timpului, s-a dovedit a fi volatil. Intr-un protofoliu, aurul are rolul unei “polite de asigurare” pentru evenimente extreme. Atunci cand, in contextul unei crize, toate activele se prabusesc, exista cateva active de refugiu care performeaza bine si evolueaza in sens opus. Aurul este unul dintre ele.
Este o strategie pe care o aplicam si in cazul celor doua fonduri de pensii private pe care le administram la BCR Pensii SAFPP si care, conform celor mai recente statistici ale ASF, sunt singurele fonduri de pensii din Romania cu expunere la aur. Dar expunerea nu o realizam prin detinerea fizica a lingourilor intr-un seif. Ceea ce ma duce la urmatorul comentariu.
Inainte de a decide adaugarea unei investitii in aur la portofoliul dumneavoastra trebuie sa estimati in mod corect costul acestei acestui demers. Cumpararea si detinerea de aur fizic este cea mai costisitoare. In primul rand din cauza diferentelor mari dintre pretul de cumparare si cel de vanzare, chiar si daca pastrati aurul in custodia bancii de la care cumparati. Pastrare care presupune si ea un cost. In cazul in care nu il pastrati in custodia bancii, pretul de rascumparare va fi si mai penalizator.
In acest conditii, o varianta mai interesanta ar putea fi utilizarea unor instrumente listate la burse si al caror pret urmareste indeaproape evolutia pretului aurului si care se tranzactioneaza cu o diferenta relativ mica intre pretul de cumparare si vanzare. Aceasta evolutie in paralel a preturilor instrumentului financiar si aurului este asigurata fie prin faptul ca fiecare instrument are in spate o cantitate fizica de aur, fie prin faptul ca are in spate tranzactii derivate care urmaresc pretul aurului.
Mie mi se par mai atractive cele care au in spate aurul fizic detinut la o banca depozitara terta de renume deoarece, in felul acesta, riscul de contrapartida este minimizat. Exista o serie de astfel de ETF/ETC-uri care au in spate cantitati fizice de aur si care, mai mult, la solicitarea detinatorului hartiei de valoare, sunt perfect fungibile cu aurul din spate. Cu alte cuvinte, ETC-urile pot fi preschimbate in aur care sa fie livrat fizic, bineinteles dupa asumarea costurilor de transport si securitate aferente.
Investirea in ETF/ETC-uri care au in spate aur fizic cunoaste in mod clar un avant in ultima perioada, tendinta prezentata si de Bloomberg in graficul de mai jos.
Ramane in final la latitudinea fiecarui sa decida daca investitia in aur, un active nepurtator de randament, dar un activ de refugiu in vremuri de criza, reprezinta solutia pentru o perioada prelungita de dobanzi real si chiar nominal negative, insotita de o reluare a cresterii masei monetare pana la niveluri de neconceput acum un deceniu.
Va fi interesant de urmarit si ce strategie va avea BNR pentru rezervele sale in acest context.
Urmărește-ne pe Google News
