joi

11 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 septembrie, 2015

poza burseInjecţiile masive de lichidităţi realizate de marile bănci centrale din lume în ultimii ani nu au avut efectele dorite, în sensul că banii tipăriţi care au „inundat” pieţele financiare nu au fost plasaţi în investiţii de natură să stimuleze creşterea şi dezvoltarea pe termen mediu şi lung.

Investitorii au ales să-i plaseze în obligaţiuni şi în acţiuni, este de părere Radu Crăciun, economist şef BCR, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor. Ca urmare, bursele au înregistrat creşteri ce nu reflectă o realitate economică şi au ajuns să fie dependente de banii tipăriţi de bancherii centrali.

Băncile centrale au pompat bani. Asta ele au putut să facă. O singură chestie n-au putut să facă. Şi de aici s-a tras tot răul. Ele nu pot direcţiona banii. Ele nu pot obliga pieţele financiare ca banii ăia să-i folosească la ceva anume. Nu pot face altceva decât să se roage ca acei bani să îşi găsească drumul către investiţii în economie”, a arătat economistul  la  conferinţa pe teme economice organizată de BCR în acest weekend.


În opinia lui Radu Crăciun, investiţiile în economie nu sunt dictate doar de existenţa banilor, fiind nevoie şi de încredere într-o evoluţie pozitivă pe termen lung, iar acest lucru lipseşte la ora actuală.

„Au lipsit celelalte ingrediente. Şi atunci, aceşti bani, în loc să se regăsească în investiţii productive pe termen lung s-au regăsit în nişte investiţii financiare. Investitorii, băncile au alocat acei bani în obligaţiuni şi în acţiuni”, a arătat Radu Crăciun. Investitorii au ales astfel de plasamente şi pentru că se pot retrage cu mai mare uşuriţă decât, de exemplu, dintr-o investiţie într-o fabrică, spune el.

Pieţele financiare au investit în pieţele financiare

Economistul şef al BCR este de părere că evoluţia favorabilă a burselor, care au atins recorduri istorice, nu se poate justifica prin raportarea la evoluţia economică de la nivel global.

De la un anumit punct în colo, investitorii au pierdut contactul cu realitatea. Deci dacă la început investiţiile se făcea pe criterii de economie: e viabilă (compania, n.r.), are perspective de creştere, ţara – e solidă, ce risc are şi aşa mai departe, de la un punct în colo pentru că bursele au tot crescut (…) preţul a continuat să crească”, a arătat Radu Crăciun.


Economistul este de părere că băncile centrale au obişnuit pieţele cu injecţiile de lichiditate, iar acest fenomen s-ar putea dovedi periculos deoarece intervenţiile bancherilor centrali împiedică anumite corecţii naturale ale burselor.

Nimeni nu face pasul înapot ca să încerce să îşi corecteze portofoliul sau, şi mai rău, în momentul în care investitorii se hotărăsc să facă pasul înapoi vin băncile centrale şi închid corecţia”, a punctat Radu Crăciun.

Prin urmare, s-a creat o bulă a lichidităţii. Pieţele financiare reacţionează dur la orice informaţie cu privire la o eventuală reducere a lichidităţii, fie că este vorba despre o posibilă decizie de majorare a dobânzii cheie de politică monetară din SUA, fie că este vorba de o amânare a extinderii programului de relaxare cantitativă a BCE.

Băncile centrale – „prizonierele” pieţelor financiare?

Daniel Dăianu, membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a precizat, vorbind în nume propriu, că nu se poate discuta despre un prizonierat al băncilor centrale, intervenţia acestora fiind necesară deoarece pieţele financiare sunt „too big to fail”.

„O bancă centrală nu este prizonieră a bursei. Putem spune altceva. Există o relaţie, un sindrom de captivitate. De ce? Pentru că ceea ce noi numim too big too fail se poate aplica şi industriei financiare care în opinia mea este supradimensionată în raport cu nevoile economiei reale şi care fiinţează foarte mult în propriul beneficiu. Extrage rentă de la restul economiei, dar este too big to fail”, a explicat profesorul de economie.

Daniel Dăianu este de părere că sistemul financiar a deraiat din varii motive, „inclusiv din imprudenţele comise de mari bănci centrale şi din cauza unei paradigme foarte unilaterale şi, în ultimă instanţă, greşite: că pieţele se autoreglează şi că industria financiară se reglează singură. Această filosofie şi politicile publice care au decurs din îmbrăţişarea acestei filosofii au dus economia, poate unele au fost puse pe butuci”.

Bula lichidităţii şi riscul unei noi recesiuni

Radu Crăciun a atras totodată atenţia că o problemă şi mai serioasă ar putea să apară în momentul în care economia globală se va îndrepta către o nouă perioadă de recesiune.

„În câţiva ani trebuie să ne aşteptăm, conform ciclurilor economice la o recesiune. E în firea lucrurilor. Şi certitudinea este că până la următoarea recesiune, lichiditatea nu va dispărea din piaţă. Băncile nu vor avea suficient de mult timp ca să tragă înapoi toată lichiditatea pe care au injectat-o în perioada asta. Şi asta înseamnă că în momentul în care vom avea din nou recesiune ce se va întâmpla – din nou vom avea injecţii de lichiditate (…) Asta mi se pare bulgărele de zăpadă periculos”, a explicat economistul.

BCE aruncă zeci de miliarde de euro în economie. De ce nu avem inflaţie

Întrebat de ce Uniunea Europeană şi în special zona euro se confruntă cu o inflaţie extrem de scăzută, în ciuda faptului că BCE injectează 60 de miliarde de euro pe lună în economie prin programul de relaxare cantitativă, Radu Crăciun a arătat că aceşti bani nu ajung unde trebuie.

Aceşti bani sunt la instituţii sau la oameni care nu au nevoie să consume mai mult. Sunt oameni care vor doar să înmulţească aceşti bani”, a arătat el, adăugând că pentru a creşte rata inflaţiei ai nevoie de o creştere de salarii în special a clasei de mijloc, cea care a antrenat mereu consumul, dar care s-a subţiat considerabil în ultimii ani.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: