fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

PwC: România pierde anual 6% din PIB din cauza deficitului de talente. Peste 10 mld. euro în 2018

de Adrian N Ionescu , 11.10.2018

România pierde anual 6% din produsul intern brut (PIB) numai din cauza deficitului de talente, ca urmare a birocrației și sistemului de educație neadecvat la nevoile mediului de afaceri.

Pierderea României este a doua cea mai mare din Europa Centrală și de Est.

Pierderea este estimată la mai mult de 10 miliarde de euro anual, potrivit experților PwC România, care au prezentat, joi, rezultatele sondajului sondajului European Private Business Survey. La cursul valutar mediu pe 2018 estimat de băncile din România, pierderea ar putea ajunge la 12 miliarde de euro.

Pe de altă parte, România este printre țările mari exportatoare de personal înalt calificat, atras domenii din cercetare, medicină și tehnologia informației ale altor state, mai preocupate să importe forţă de muncă bine instruită.

„Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulație a forței de muncă, inclusiv ușurința obținerii permisului de muncă pentru cetățenii non-UE precum și sistemele de educație care asigură absolvenților pregătirea corespunzătoare”, spune Mihai Anița, Partener, Liderul Echipei Integrate de servicii pentru Companiile antreprenoriale, PwC România.

Pentru stoparea fenomenului ar fi necesare:

  • modelarea sistemului de educație în concordanță cu nevoile mediului de afaceri,
  • debirocratizarea relației dintre stat și contribuabil, secondată de investiții în digitalizarea acestei interacțiuni, mai ales în condițiile în care antreprenorii locali percep România ca având cel mai înalt grad de birocrație (80%) dintre toate țările chestionate,
  • investiții în dezvoltarea infrastructurii de comunicații și transport pentru a facilita dezvoltarea mediului de afaceri și pentru a stimula investițiile în noi servicii și produse, potrivit expertului citat,
  • stimularea inițiativei companiilor de implicare în calificarea forței de muncă.

Cifrele europene

La nivelul UE, deficitul de talente generează costuri masive pentru regiune, estimate la 324 de miliarde de Euro anual, reprezentând venituri pierdute pentru companiile antreprenoriale.

Cifra reprezintă echivalentul PIB-ului Portugaliei, Ungariei și Croației laolaltă.

Ca o consecință directă, digitalizarea a fost menționată drept o prioritate de o porporție modestă de către companiile antreprenoriale din Europa (31%).

Companiile antreprenoriale din Europa de Est au fost „cele mai vocale când a venit vorba despre dificultatea de a angaja personal calificat”, spune PwC.

Pierderile economice ca rezultat al deficitului de talente indică cifre îngrijorătoare pentru țări precum Bulgaria (13,2%), România (6%), Polonia (5,7%), Malta (5,6%) și Ungaria (5,2%). Aceste proporții însumează 46,4 miliarde de euro, pierdute numai din această cauză. Cele mai afectate sunt sectorul construcțiilor și al producției.

Companiile antreprenoriale din Europa consideră că gradul de reglementare și birocrația de la nivelul economiilor locale amenință într-o măsură mult mai mare dezvoltarea activității pe care o derulează, comparativ cu reglementările și birocrația de la nivelul Uniunii Europene (UE), arată datele sondajului PwC.

Forţa de muncă, educaţia şi Guvernul

Deficitul de talente vine într-un moment în care rata șomajului scade în Europa, dar „mulți tineri nu pot accepta noi poziții pentru că le lipsesc abilitățile necesare, în ciuda faptului că rata șomajului în rândul acestora este încă de peste 10% în multe economii din Europa”, spune sursa citată.

Nivelul șomajului în UE28 s-a îmbunătățit din 2013 și s-a oprit la 7,1% în februarie 2018, comparativ cu 8% în urmă cu un an.

„Piața muncii devine tot mai rigidă într-un moment în care companiile antreprenoriale doresc să investească mai mult și să recruteze mai mult personal calificat care să le ajute să își dezvolte afacerile”, spune PwC.

Rezultatele sondajului relevă necesitatea ca „guvernele să trateze cu mai multă seriozitate problema deficitului de talente, având în vedere că sistemele de educație din multe dintre statele europene nu pregătesc suficient de mulți absolvenți cu aptitudinile necesare pentru cererea în creștere din rândul companiilor antreprenoriale”.

„Această problemă va deveni mai urgentă având în vedere că cererea de personal bine pregătit crește, iar companiile antreprenoriale investesc mai mult în tehnologiile digitale intensive, pentru a le face mai competitive”, mai spune studiul PwC.

În cadrul studiului, care a chestionat 2447 de companii provenind din 31 de țări europene, 39% dintre respondenți apreciză că birocrația de la nivel local este o provocare, față de 29% care considerau că cea de la nivelul Uniunii Europene pune probleme.
Birocraţia

Această percepție a fost întâlnită cu precădere în țări precum Croația, Grecia, Finlanda, Ungaria, Italia și Marea Britanie.

De exemplu, aproape 71% dintre respondenții din Grecia apreciau birocrația grecească drept o problemă, comparativ cu 24% care arătau cu degetul spre cea din UE.

„O concluzie frapantă a raportului este că, deși în unele regiuni intervenția birocratică și de reglementare a Uniunii Europene este percepută drept o tentativă de a constrânge inițiativele mediului de afaceri și de a-i îngreuna activitatea, cele mai multe companii private nu împărtășesc această viziune”, spune studiul.

De exemplu, în Italia, unde partidele eurosceptice, poziționate împotriva sistemului, au înregistrat de curând un succes electoral notabil, 49% dintre respondenți credeau că birocrația de la nivel local este o problemă comparativ cu 20% care priveau cu scepticism birocrația la nivelul UE.

De asemenea, chiar și în Marea Britanie, companiile antreprenoriale apreciază că reglementarea și birocrația de la nivel local reprezintă mai degrabă o amenințare la adresa activității lor, decât cele de la nivelul UE.

Rezultatele arată că aproximativ 35% dintre respondenți vedeau birocrația britanică drept un obstacol, comparativ cu 25% care arătau cu degetul spre cea de la nivelul Uniunii Europene.

Deficitul de talente, cea mai mare amenințare după competiție

Competiția (52%) și deficitul de talente (43%) au fost indicate de cei chestionați drept cele mai mare amenințări la adresa dezvoltării, mai presus de birocrație și reglementările interne.

Companiile antreprenoriale occidentale sunt totuși optimiste în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare în Europa, unde, în ciuda semnalelor recente de slăbiciune, regiunea s-a bucurat de aproximativ doi ani de creștere economică .

Unele dintre cele mai optimiste companii antreprenoriale sunt din Austria, Finlanda și Olanda. Chiar și companiile din Marea Britanie și Irlanda, unde Brexitul rămâne o problemă cotidiană, au o percepție pozitivă și vor continua să își mențină optimismul în următorul an.

Digitalizarea

Studiul remarcă faptul că digitalizarea este menționată de doar 31% dintre companiile antreprenoriale din Europa.

„Acest lucru presupune faptul că mulți lideri încă nu înțeleg foarte bine ce presupune un viitor digital pentru companiile pe care le conduc și subestimează intensitatea sa disruptivă precum și riscurile asociate cu tehnologiile digitale”, este una dintre concluziile studiului citat.

Doar o minoritate consideră domeniul informatic drept un risc major. Este nevoie de mai multă claritate cu privire la nevoia digitalizării.

Accentul pe strategiile de dezvoltare digitală este puternic îndeosebi în rândul companiilor antreprenoriale din Scandinavia și Europa de Vest; mai exact în state precum Norvegia, Olanda, Elveția și Austria.

Conform raportului, companiile antreprenoriale din Europa Centrală și de Est precum și țările mediteraneene erau mai puțin preocupate de strategiile digitale pentru a-și dezvolta afacerile.

Strategii favorite

Strategia de dezvoltare pentru multe dintre aceste economii este concentrată pe:

  • extinderea portofoliului de servicii (40%) și pe
  • creșterea venitului de pe piața internă (39%) în timp ce neglijează faptul că tehnologiile digitale sunt deseori doar metode pentru a atinge aceste ținte.

Multe dintre ele ar putea să își piardă avantajul competitiv dacă nu iau în considerare importanța tehnologiilor digitale pentru activitatea lor.

 

„Inovația este cheia către succesul oricărei afaceri. Dezvoltarea va fi posibilă prin eforturi la nivelul digitalizării. Companiile trebuie să fie informate cu privire la oportunitățile aduse de digitalizare, dar și în ceea ce privește amenințările pe care aceasta le aduce, atât lor, cât și sectoarelor în care ele activează”, spune expertul PwC Mihai Anița (foto).

Fără cunoașterea oportunităților și a amenințărilor succesul antreprenorial nu va putea fi obținut – este o altă concluzie.

În pregătirea viitorilor angajați, „mediul de afaceri trebuie să preia inițiativa în acest sens. Chiar dacă resursele umane au abilitățile necesare pentru mediul de afaceri de astăzi, este posibil să nu le aibă pe cele potrivite pentru cel de mâine. De aceea, companiile antreprenoriale trebuie să continue să investească în formarea personalului”, mai spune Mihai Anița.

„Acest aspect va contribui și la retenția de personal. De asemenea, este important ca guvernele să asculte sfaturile mediului de afaceri, indiferent de industrie, și să încerce să alinieze calificările din sistemul de educație cu cererile mediului privat”, a conchis Mihai Anița.

„PwC European Private Business Survey”

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 2447 de companii antreprenoriale din 31 de țări europene (UE28, Elveția, Norvegia și Turcia). Scopul acesteia a fost să înțeleagă modul în care companiile antreprenoriale europene percep mediul economic și perspectivele de dezvoltare, strategiile de dezvoltare, oportunitățile cheie și riscurile care ar putea limita aspirațiile acestora.

Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri, potrivit datelor PwC Romînia.

Acronimul PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Școala începe pe 14 septembrie, majoritatea localităților intră în scenariul verde. Organizarea se decide în plan local, în funcție de situația epidemiologică

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că anul școlar 2020-2021 va începe la termen, pe data de 14 septembrie, dar că forma de învățământ ca… Mai mult

Stiri

BCR revizuiește în creștere prognoza de PIB pe T2, după rezultatele bune din comerț

Alexandra Pele

BCR a revizuit în creștere prognoza de PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul unor rezultate mai bune în ceea ce… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,5% pe an. Evaluările băncii centrale

Vladimir Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,5% pe an de la nivelul anterior de 1,75% pe an,… Mai mult

Europa

Proiect Comisia Europeană: Ținta de energie regenerabilă pentru 2030 ar putea creşte de la 32% până la 50%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a pus în dezbatere publică două proiecte de revizuire a unor directive, privind energia regenerabilă respectiv eficiența energetică, pentru a grăbi aplicarea Pactului… Mai mult

Stiri

BRUA: Sindicatele din sectorul gazelor naturale se alătură patronatelor în susţinerea proiectului

Adrian N Ionescu

Federația Sindicatelor GAZ-Romania „dezaprobă” opiniile potrivit cărora gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) ar fi inutil, potrivit unui comunicat emis miercuri, şi se alătură astfel poziţiei Federaţiei Patronale… Mai mult

Stiri

Campanie de phishing cu e-mail-uri ce par a fi trimise de BCR şi Poşta Română – avertizare Bitdefender

Razvan Diaconu

Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender avertizează asupra unei campanii de e-mail-uri frauduloase ce par a fi trimise din partea unor entităţi cunoscute, precum… Mai mult

Stiri

Ar trebui să avem sub 1.000 de cazuri Covid pe zi pentru ca elevii să meargă toți la școală – director Sănătate Publică

Vladimir Ionescu

România ar trebui să înregistreze mai puțin de 1.000 de noi cazuri de coronavirus pe zi pentru ca anul școlar să înceapă cu elevii în… Mai mult